Ce spui dupa Buna ziua? - Eric Berne

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





108 TITLURI DISPONIBILE

58 TITLURI DISPONIBILE

239 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Ce spui dupa Buna ziua? - Eric Berne       Ce spui dupa Buna ziua?
de

Eric Berne, intemeietorul analizei tranzactionale, descrie in cartea -Ce spui dupa Buna ziua?- modalitatile prin care, in copilarie, se scrie scenariul de viata. Autorul arata cum iau nastere aceste scenarii si cum le putem descoperi si, foarte important, cum le putem modifica. Eric Berne prezinta strategiile prin care individul poate depasi un scenariu nefericit pentru a-si construi unul dupa propriul plac. In plus, autorul descrie tehnicile de lucru in terapie pentru identificarea scenariilor si interventia asupra lor.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 506
   
Anul aparitiei: 2006
Editia originala: 1972
Traducere din limba engleza de Anacaona Mindrila
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 973-707-085-2


Descrierea editorului

In activitatea sa de medic psihiatru, Eric Berne a descoperit ca fiecare om isi scrie in copilarie, sub puternica influenta a parintilor, scenariul care ii va guverna cursul general al vietii. Scenariul de viata stabileste cu ce fel de persoana te vei casatori, cati copii vei avea, ba chiar si genul de pat in care vei muri si cine va fi de fata atunci. El hotaraste daca vei fi un invingator sau un invins, un monument de forta sau un alcoolic condamnat. Unor oameni, scenariul le cere sa esueze in profesie, sa traiasca in mod repetat dezamagiri in dragoste sau sa sufere invaliditati cronice. Scenariul altora sfarseste prin suicid.

Cartea „Ce spui dupa Buna ziua?” arata cum se scriu scenariile de viata si cum il poti descoperi pe al tau. Daca ai un scenariu nefericit, iti arata cum sa scapi de el, astfel incat sa incepi in sfarsit sa traiesti o viata a libertatii si a implinirii adevarate.

Eric Berne (1910-1970), celebru psihiatru si psihoterapeut, este intemeietorul "analizei tranzactionale". La inceputul carierei, Berne s-a pregatit pentru a deveni psihanalist parcurgand doua transe de analiza personala cu Paul Federn si Eric Erikson. Dupa 1956 abandoneaza ortodoxia psihanalitica si creeaza o noua orientare psihoterapeutica - "analiza tranzactionala". O analiza tranzactionala bine condusa asigura abandonarea scenariului infantil si dezvoltarea unei vieti afective adulte.



Eric Berne

Eric Berne (1910-1970) a crescut in Montreal, Canada, absolvind medicina la Universitatea McGill. Si-a continuat formarea in Statele Unite, activand ca psihiatru in armata americana. Dupa razboi a continuat practica psihiatrica, dar a simtit o frustrare crescanda fata de predominanta abordarii psihanaliste din acea vreme. Drept urmare a inceput sa elaboreze o noua teorie care se va dovedi a deveni revolutionara. Asa a aparut Analiza Tranzactionala.



Pagini din carte

                     

                     

                     

   



Cuprinsul cartii

Nota asupra traducerii
Prefata
Semantica

Partea intai
Consideratii generale

Capitolul 1. Introducere
A. Ce spui dupa "Buna ziua?"
B. Cum spui "Buna ziua?"
C. O ilustrare
D. Strangerea de mana
E. Prietenii
F. Teoria

Capitolul 2. Principiile analizei tranzactionale
A. Analiza structurala
B. Analiza tranzactionala
C. Structurarea timpului
D. Scenariile de viata

Partea a doua
Programarea parentala

Capitolul 3. Destinul uman

A. Planul de viata
Magda
Della
Mary

B. Pe scena si dincolo de scena
C. Mituri si basme
Povestea Europei
Scufita Rosie
O reactie martiana
Un scenariu de tip Scufita Rosie

D. Asteptand rigor mortis
Scenariul "Asteptand rigor mortis"
Povestea Frumoasei din Padurea adormita
E. Drama familiala
F. Destinul uman
G. Perspectiva istorica

Capitolul 4. Influente prenatale
A. Chestiuni introductive
B. Influente ancestrale
C. Scena conceptiei
D. Pozitia la nastere
E. Scenarii ale nasterii
F. Prenume si nume de familie

Capitolul 5. Dezvoltarea timpurie
A. Influente timpurii
B. Convingeri si hotarari
C. Pozitiile - pronumele
D. Invingatori si invinsi
E. Pozitii triadice
F. Pozitiile - predicatele
G. Alegerea scenariului de viata

Capitolul 6. Anii de modelare
A. Programarea parentala
B. Gandire in stil martian
Butch
C. Micul avocat
D. Instrumentarul scenariului

Capitolul 7. Instrumentarul scenariului de viata
A. Rasplata scenariului
B. Porunca
C. Ispita
D. Electrodul
E. Saci si alte lucruri
F. Prescriptia
G. Modele parentale
H. Demonul
I. Permisiunea
J. Eliberarea interna
Chuck
K. Componentele scenariului de viata
Clementine
L. Aspiratii si conversatii
M. invingatorii
N. Toti oamenii au un scenariu de viata?
O. Contrascenariul
P. Rezumat

Capitolul 8. Copilaria tarzie
A. Intrigi si eroi
B. Concesiunea
C. Cupoanele
D. Iluziile
E. Jocurile
F. Persona
G. Cultura familiala

Capitolul 9. Adolescenta
A. Ocupatii de timp liber
B. Eroi noi
C. Totemul
D. Simtaminte noi
E. Reactii fizice
F. Camera din fata si camera dosnica
G. Scenariu si antiscenariu
H. Imaginea despre lume
I. Tricoul inscriptionat
Nu poti avea incredere in nimeni
Nu asa face toata lumea?

Capitolul 10. Maturitatea si moartea
A. Maturitatea
B. Ipoteca
C. Dependentele
D. Triunghiul dramei
E. Speranta de viata
F. Batranetea
G. Scena mortii
H. Rasul de sub streang
I. Scena postuma
J. Piatra de mormant
K. Testamentul

Partea a treia
Scenariul in actiune

Capitolul 11. Tipuri de scenariu
A. invingatori, neinvingatori si invinsi
B. Timpul scenariului
C. Sexul si scenariul
D. Timpul-obiectiv si timpul-cronometru

Capitolul 12. Cateva scenarii de viata tipice
A. Scufita Roz sau "Copilul nimanui"
B. Sisif sau "Iar am patit-o!"
C. Micuta domnisoara Muffet sau "Nu ma poti speria!"
D. Batranul soldat nu moare sau "Cine are nevoie de mine?"
E. Ucigasul de balauri sau "Tata le stie pe toate"
F. Sigmund sau "Daca nu reusesti pe o cale, incearca alta"
G. Florence sau "Un lucru dus la bun sfarsit"
H. Scenarii tragice

Capitolul 13. Cenusareasa
A. Trecutul Cenusaresei
B. Povestea Cenusaresei
C. Scenarii impletite intre ele
D. Cenusareasa in viata reala
E. Dupa terminarea balului
F. Basme si oameni reali

Capitolul 14. Cum e cu putinta scenariul de viata?
A. Plasticitatea chipului
B. Eul mobil
C. Fascinatie si imprinting
D. Mirosul inodor
E. Presiunea anticipata si presiunea ulterioara
F. Micul fascist
G. Schizofrenicul curajos
H. Manechinul ventrilocului
I. Mai multe despre demon
J. Persoana reala

Capitolul 15. Transmiterea scenariului de viata
A. Matricea scenariului
B. Parada familiei
C. Transmiterea culturala
D. Influenta bunicilor
E. Suprascenarizarea
F. Combinarea directivelor scenariului
G. Rezumat
H. Responsabilitatea parintilor

Partea a patra
Scenariul in practica clinica

Capitolul 16. Etapele preliminare
A. Introducere
B. Alegerea terapeutului
C. Terapeutul ca magician
D. Pregatirea
E. "Pacientul de meserie"
F. Pacientul ca persoana

Capitolul 17. Semnele scenariului
A. Semnalul scenariului
B. Componenta fiziologica
C. Cum se asculta
D. Semnale vocale elementare
1. Sunete respiratorii
2. Accentele
3. Vocile
4. Vocabularul
E. Alegerea cuvintelor
1. Parti de vorbire
2. Cuvinte OK
3. Cuvinte din scenariu
4. Metaforele
5. Frazele de securizare
6. Subjonctivul
7. Structura frazei
F. Tranzactiile de sub streang
G. Tipuri de ras
1. Rasete conforme cu scenariul
2. Rasete sanatoase
H. Bunica
I. Tipuri de protest
J. Povestea vietii tale
K. Comutarile din scenariu

Capitolul 18. Scenariul de viata in terapie
A. Rolul terapeutului
B. Dozarea jocului
C. Motive pentru terapie
D. Scenariul terapeutului
E. Predictia rezultatului
F. Antiteza scenariului
Amber
G. Vindecarea

Capitolul 19. Interventia decisiva
A. Caile finale comune
B. Vocile din minte
C. Dinamica permisiunii
D. A vindeca pacienti versus a face progrese

Capitolul 20. Trei prezentari de caz
A. Clooney
B. Victor
C. Jan si Bill

Partea a cincea
Abordari stiintifice ale teoriei scenariului de viata

Capitolul 21. Obiectii la adresa teoriei scenariului de viata
A. Obiectii spirituale
B. Obiectii filosofice
C. Obiectii rationale
D. Obiectii doctrinare
E. Obiectii empirice
F. Obiectii privind dezvoltarea psihica
G. Obiectii clinice

Capitolul 22. Probleme metodologice
A. Harta si terenul
B. Grila conceptuala
C. Date slabe si date tari

Capitolul 23. Inventarul operational al scenariului
A. Definitia unui scenariu
B. Cum poate fi confirmat un scenariu
C. Introducere la inventarul operational al scenariului
D. Un inventar operational al scenariului
E. Un inventar operational condensat
F. Un inventar operational al terapiei

Anexa
Chiar asa, ce spui dupa "Buna ziua"?
Glosar
Lista figurilor




Prezentare Facebook





Fragmente din carte

F. Tranzactiile sub streang

Jack: M-am lasat de fumat. De o luna nu m-am atins de tigari.
Della: Si cate kile te-ai ingrasat? He-he-he!
Toata lumea a zambit la acest sarcasm, in afara de Jack si doctorul Q.
Doctorul Q: Ei, Jack, chiar te faci bine! Nu te-ai lasat atras in capcana de data asta.
Della: Si eu vreau sa ma fac bine. Mi-a venit sa-mi musc limba pentru ca am spus ce-am spus. Vorbea maica-mea. Incercam sa-i fac lui Jack exact ce-mi face ea mie.
Don (membru nou): Ce-i asa de groaznic in replica aceea? 0 gluma nevinovata.
Della: Acum cateva zile a venit maica-mea pe la mine si a incercat sa mi-o faca iarasi, dar n-am acceptat. Stiu ca a infuriat-o! Mi-a zis: „Se vede bine ca iar te ingrasi, ha-ha!" Trebuia sa rad si eu si sa spun: "Mda, mananc prea mult, ha-ha!" Dar in loc de asta am spus: "Si tu esti cam dolofana." Atunci a schimbat subiectul si m-a intrebat: „Cum poti trai intr-o darapanatura ca asta?"

De aici se vede clar ca pentru Della cea supraponderala, a asigura constant fericirea mamei echivaleaza cu a se ingrasa si a face haz pe tema asta, tragedia vietii ei, iar daca nu rade, e impertinenta si-si face mama nefericita. Della ar trebui sa se spanzure in timp ce se amuza copios impreuna cu maica-sa.

Umorul macabru, „sub streang", e gluma sau ultimele cuvinte memorabile ale muribundului. Dupa cum am remarcat anterior, multimile de spectatori la executiile prin spanzurare de la Tyburn sau Newgate din secolul al XVIII-lea admirau oamenii care mureau razand. „Stii, eu am fost momeala", spunea Danny Atunci. "Aveam toata treaba pusa la cale, dar ceva a mers prost. Ceilalti au scapat, dar pe mine m-au insacat, ha-ha-ha!" lar multimea hohoteste: „Ha-ha-ha", savurand gluma in timp ce se deschide trapa, „jocul de-a pacaliciul mort". Danny pare sa rada de gluma sarcastica facuta de soarta pe socoteala lui, dar in adancul sufletului stie cine e raspunzator si, de fapt, spune: „Ei bine, mama (sau tata), mi-ai prezis ca am sa sfarsesc in streang, si iata-ma, ha-ha-ha!" Acelasi lucru se intampla, la scara redusa, in aproape orice sedinta de terapie de grup.

Danny Acum s-a nascut intr-o famille cu patru copii, dintre care nici unul nu a primit permisiunea sa reuseasca. Parintii erau amandoi putin necinstiti, in moduri acceptabile social, iar copiii au dus aceasta tendinta ceva mai departe. Intr-o zi, Danny a povestit despre problemele pe care le-a avut in facultate. Ramasese in urma cu studiul si lucrarile, asa ca a platit in avans un scriitor-fantoma sa-i faca lucrarea de licenta. Grupul a ascultat cu interes cum Danny si-a descris negocierile cu acest om si a povestit ca acel scriitor-fantoma se angajase de asemenea sa faca lucrari de licenta pentru cativa prieteni de-ai lui, toti platind in avans. Ceilalti membri ai grupului au pus intrebari ici-colo, ana cand Danny a ajuns in cele din urma la miezul povestii. Scriitorul si-a luat talpasita in Europa, luand cu el toti banii si fara sa lase in urma vreo lucrare de licenta. Auzind asta, grupul a izbucnit in hohote de ras, la care s-a alaturat si Danny.

Ceilalti au spus ca intamplarea li s-a parut amuzanta din doua motive: in primul rand, felul cum a istorisit-o Danny, cu aerul ca se asteapta ca ei sa rada si ar fi dezamagit daca n-ar face-o, iar in al doilea rand, pentru ca era genul de incident pe care se asteptau sau poate chiar sperau sa i se intample lui Danny, ca urmare a felului complicat in care alegea sa actioneze, in loc sa-si indeplineasca obligatiile intr-o maniera directa, cinstita. Stiau cu totii ca Danny e menit sa esueze si ii amuza sa vada cat efort depunea pentru asta. Au ras impreuna cu Danny Acum, la fel cum multimea radea impreuna cu Danny Atunci. Ulterior vor fi cu totii deprimati din cauza asta, Danny mai mult decat toti. Rasul lui spunea: „Ha-ha-ha, mama, m-ai iubit intotdeauna cand aveam esecuri, asa ca, uite, am patit-o iar!"

Adultul din Copil, Profesorul, are inca de la o varsta frageda sarcina de a asigura permanent multumirea mamei, asa incat ea sa ramana alaturi de el si sa-l apere. Daca mama il place si exprima acest lucru printr-un zambet, el se simte in siguranta chiar si atunci cand, de fapt, are probleme sau chiar il pandeste o primejdie de moarte. Crossman prezinta mai detaliat acest lucru. In maternajul normal, spune ea, atat Parintelui mamei, cat si Copilului ei le plac copiii, asa ca atunci cand ea zambeste, Parintele si Copilul ei sunt multumitii de odrasla, iar lucrurile vor decurge lin intre ei. In alte cazuri, Parintele mamei zambeste la baiatul ei pentru ca asa trebuie, iar Copilul ei e furios pe el. Baiatul poate sa intre in gratiile Copilului mamei si astfel sa obtina un zambet, prin purtari pe care Parintele ei ar putea sa le dezaprobe. Spre exemplu, demonstrand ca e „rau" poate obtine un zambet din partea Copilului, fiindca astfel a dovedit ca e ne-OK, iar asta-l multumeste pe Copilul mamei — ceea ce am numit anterior „mama-vrajitoare". Din toate acestea, Crossman conchide ca atat scenariul, cat si antiscenariul pot fi considerate incercari de a determina zambetul mamei: antiscenariul pentru zambetul aprobator al Parintelui mamei (si al tatalui), iar scenariul, pentru zambetul Copilului mamei, care sa bucura de suferinta sau confuzia bebelusului.

Asadar, umorul macabru apare cand Danny „se trezeste" cu streangul de gat, iar Copilul lui spune: „Zau ca n-am vrut sa sfarsesc asa! Cum am ajuns aici?" Atunci Mama (din mintea lui) zambeste, iar el isi da seama ca ea l-a bagat in situatia fara iesire. Are de ales intre a innebuni, a o omori pe ea, a se sinucide sau a rade. In astfel de momente ar putea sa-si invidieze fratele care a ales sa ajunga in spitalul de psihiatrie sau sora care a ales sa se sinucida, dar el nu e pregatit pentru nici una din variantele astea — deocamdata.
Rasul sau zambetul de sub streang apare dupa un anumit tip de stimul si reactie, numit „tranzactia de sub streang": Exemplul tipic il da alcoolicul care n-a baut de sase saptamani, lucru pe care-l stiu toti cei din grup. Intr-o zi vine si-i lasa pe ceilalti sa vorbeasca o vreme. Dupa ce si-au descarcat sufletul de toate problemele, astfel incat scena ii apartine acum complet, el spune: „Ghiciti ce s-a intamplat in week-end!" O privire la chipul lui vag zambitor e destul ca toti sa stie ce s-a intamplat. Se pregatesc sa zambeasca la randul lor. Unul dintre ei deschide tranzactia de sub streang, intreband: „Ce s-a iintampiat?" "Pai am baut un pahar si apoi inca unul si pana sa ma dumiresc ce se petrece (incepe sa rada la fel si ceilalti), am dus-o trei zile tot intr-o betie!" Steiner, care a descris pentru prima oara acest fenomen, se exprima astfel: „In cazul Alcoolicului, White povesteste publicului despre betia rasunatoare din saptamana anterioara, iar publicul (incluzandu-l poate si pe terapeut) radiaza de incantare. Zambetul Copilului celor din public imita si intareste zambetul mamei-vrajitoare sau al monstrului, care simte multumire cand VVhite se supune poruncii («Nu gandi, bea!») si de fapt strange si mai tare latul din jurul gatului lui."

Rasul de sub streang (care rezulta dintr-o tranzactie sub streang) inseamna ca, daca pacientul rade in timp ce relateaza o intamplare nefericita si mai cu seama daca ceilalti membri ai grupului rad si ei, respectiva intamplare nefericita face parte din catastrofa scenariului pacientului. Cand oamenii din jurul lui rad, ei intaresc recompensa, ii grabesc prabusirea si-l impiedica sa se faca bine. Astfel, ispita parentala a dat roade, ha-ha.

G. Tipuri de ras

Se poate spune pe buna dreptate ca analistii de scenarii si grupurile lor se amuza mai mult decat oricine, chiar daca se abtin sa rada la spanzurare sau cand cineva isi murdareste picioarele. Exista mai multe tipuri de ras care prezinta interes in analiza scenariilor.

1. Rasete conforme cu scenariul

A. „He-he-he" e chicotitul Parental al mamei-vrajitoare sau al tatalui-monstru care conduce pe cineva, de obicei pe propria odrasla, pe calea presarata cu flori a dispretului si infrangerii. „Cate kile ai pus pe tine? He-he-he!" (Uneori scris ha-ha). Asta e rasul in ton cu scenariul.

B. „Ha-ha-ha" e chicotitul de umor indurerat al Adultului. La fel ca in cazul lui Danny, el semnifica o revelatie superficiala. Din experientele sale recente, Danny invatase sa nu aiba incredere in scriitorii-fantoma, dar nu invatase prea multe despre el insusi si slabiciunile sale, care-l vor conduce iarasi si iarasi in capcane similare, pana cand se va deschide trapa. Asta e rasul de sub streang.

C. "Hi-hi-hi" e rasul Copilului cand pregateste un renghi El intra realmente intr-un joc de tipul „Hai sa-l smecherim pe Joey", un adevarat joc al inselatoriei, care e ademenit sa creada ca va pacali pe cineva, dar de fapt ajunge el insusi victima. Spre exemplu, Danny Acum a spus „Hi-hi-hi" cand un scriitor-fantoma i-a explicat cum ar putea sa-i joace un renghi Profesorului de engleza, dar apoi Danny a sfarsit in postura de victima. Asta e rasul in ton cu jocul.

2. Rasete sanatoase

D. „Ho-ho-ho" e rasul Parintelui provocat de stradaniile Copilului de a reusi. E condescendent, binevoitor si util, cel putin in ce priveste problema imediata. De obicei vine de la oameni nu foarte profund implicati, care pot indrepta responsabilitatea finala asupra altcuiva. El ii demonstreaza copilului ca exista recompense pentru comportamentul care nu e in ton cu scenariul. Este rasul bunicului si al lui Mos Craciun.

E. Mai exista un tip de „Ha-ha-ha", mult mai din inima si mai semnificativ. El inseamna o revelatie autentica din partea Adultului cu privire la felul cum a fost tras pe sfoara, nu de personaje exterioare, ci de propriul sau Parinte si Copil. E similar cu ceea ce psihologii numesc „experienta aha" (desi eu personal n-am auzit pe nimeni, in afara psihologilor, care sa spuna „aha" intr-o asemenea ocazie). E rasul descoperirii.

F. „Ua-ha” e rasul de amuzament pur al Copilului sau rasul sanatos, din burta al oarnenilor mai in varsta care au burta. Apare doar la oamenii eliberati de scenariu sau care-si pot lasa scenariul la o parte pentru momentul respectiv. E rasul spontan al oamenilor sanatosi.





Alte carti de acelasi autor

Analiza tranzactionala in psihoterapie    Analiza tranzactionala in psihoterapie

Pagini: 338 / Pret: 40.00 lei
Analiza tranzactionala in psihoterapie este cartea lui Eric Berne in care apar principiile si conceptele de baza ale noii metode, radacinile psihanalitice ale analizei tranzactionale si referiri la viitoare dezvoltari teoretice si practice: studiul jocurilor psihologice. Pe langa expunerea teoretica a gandirii sale, Berne ilustreaza cum actioneaza practic analiza tranzactionala oferind numeroase exemplificari, desene, scheme, diagrame si studii de caz.



Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015