50 de semne ale tulburarilor psihice - James Whitney Hicks

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





95 TITLURI DISPONIBILE

49 TITLURI DISPONIBILE

218 TITLURI DISPONIBILE

35 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
50 de semne ale tulburarilor psihice - James Whitney Hicks       50 de semne ale tulburarilor psihice
de

In cartea -50 de semne ale tulburarilor psihice, dr. James Whitney Hicks abordeaza principalele categorii de patologie psihica intr-un mod accesibil pentru marele public pentru a-i ajuta pe cititori sa identifice usor si la timp semnele aparitiei unor boli psihice. Cartea abordeaza teme precum anxietatea, depresia, tulburarile de comportament, delirul, paranoia, tulburarile alimentare si cele sexuale, obsesiile, atacurile de panica, halucinatiile, mania, oscilatiile de dispozitie, tulburarile de somn si multe altele.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie practica
Pagini: 474
   
Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2005
Traducere din limba engleza de Cristina Spataru
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-973-707-525-3

James Whitney Hicks

Dr. James Whitney Hicks este director asociat al Departamentului de servicii clinice al Centrului de psihiatrie criminalistica din New York City. De asemenea, este profesor asistent de psihiatrie la Universitatea New York. Pentru cartea Fifty Signs of Mental Illness. A Guide to Understanding Mental Health a primit, in 2005, premiul pentru cea mai buna carte non-fictiune a anului de catre National Alliance of Mental Illness (Liga Nationala pentru Tulburarile Psihice). In 2006, cartea a primit premiul Ken din partea Bibliotecii de cercetare din cadrul spitalului Kenneth Johnson Memorial al National Alliance of Mental Illness.



Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Multumiri
Introducere

1. Anxietatea
2. Automutilarea
3. Bizareriile
4. Comportamentul antisocial
5. Compulsiile
6. Confuzia
7. Confuzia de identitate
8. Depresia
9. Dificultatile de invatare
10. Dificultatile de vorbire
11. Disocierea
12. Doliul
13. Durerile si acuzele fizice
14. Euforia
15. Evitarea
16. Flashbackurile
17. Furia
18. Gandurile suicidare
19. Gelozia
20. Grandoarea
21. Halucinatiile
22. Hiperactivitatea
23. Histrionismul
24. Ideile delirante
25. Impulsivitatea
26. Intoxicatia
27. Inselaciunea
28. Mania
29. Negarea
30. Neglijenta
31. Nonsensul
32. Oboseala
33. Obsesiile
34. Oscilatiile de dispozitie
35. Panica
36. Paranoia
37. Pierderile de memorie
38. Patimile
39. Preocuparile religioase
40. Preocuparile sexuale
41. Probleme cu stima de sine
42. Probleme de imagine corporala
43. Probleme de performanta sexuala
44. Psihozele
45. Stresul
46. Temerile
47. Trauma
48. Tulburari ale comportamentului alimentar
49. Tulburarile de miscare
50. Tulburarile de somn

Bibliografie recomandata




Fragmente din carte

Fragment din capitolul 2: Automutilarea

Ti-a spus ca vine direct la tine de la serviciu, dar inca n-a ajuns. O suni la serviciu si apoi acasa, dar nu raspunde nimeni. Esti convins ca a iesit cu fostul iubit. Mai aprinzi o tigara. A fost o prostie din partea ta sa te implici in relatia cu ea. Stiai ca asta o sa se intample. Iti zvacneste capul de furie si ai senzatia ca o sa se desprind a de trup. Intinzi bratul pe masa din fata ta. Cealalta mana aduce tigara aprinsa pana aproape de sirul de mici cicatrici incretite.

Varful de jar al tigarii te tintuieste pe loc. Iti concentrezi privirea, iar capul nu-ti mai zvacneste. Un val de caldura iti invadeaza bratul si picioarele. Respiri adanc si arunci tigara pe fereastra. Te duci la usa de la intrare si o incui de doua ori. Cand o sa apara, sa bata pana o sa i se invineteasca mainile.


Automutilarea consta in ranirea deliberata, fara intentia de a muri. Rana poate fi temporara, de exemplu atunci cand este smuls parul de pe cap, sau permanenta, cum ar fi o cicatrice. Automutilarea este diferita de alte acte deliberate de autoranire sau suicid. Desi uneori poate fi greu sa faca diferenta dintre o tentativa adevarata de suicid si „un strigat de ajutor" sau un act de automutilare, cei care se automutileaza nu incearca sa se sinucida, iar comportamentul lor duce rareori la rani fizice grave.

Unele tipuri de automutilare sunt acceptate din punct de vedere cultural si nu sunt semnul unei tulburari psihice. Tatuajele si piercingurile au devenit obisnuite atat la barbati, cat si la femei. Pe langa bronzare, formarea unui corp atletic, vopsitul parului si epilare, tatuajele de la glezne si inelele din buric spun mai multe despre schimbarea modei si afilierile culturale decat despre sanatatea psihica. Circumcizia la barbati este un alt exemplu de forma de mutilare care este acceptat, fie datorita presupusului beneficiu igienic, fie ca semn al contractului religios. Cicatrizarea — ranirea sau perforarea pielii pentru a produce cicatrici decorative — sunt rare in America, dar obisnuite in unele parti ale Africii.

Cel mai obisnuit tip de automutilare intalnit in tulburarile psihice este ranirea superficiala. Poti folosi lama sau o bucata de geam spart pentru a face mici taieturi pe piele. Aceasta se face cel mai adesea pe partea dorsala a antebratului, dar poti sa te tai si pe pulpe sau alte zone pe care le poti ascunde cu usurinta. De obicei, taieturile sunt doar de circa cinci centimetri lungime si abia daca trec de stratul de la suprafata al pielii. Pot sangera usor, dar taieturile sunt facute departe de arterele pe care le-ar taia cineva care ar incerca sa se sinucida.
Poti prefera sa iti realizezi mici arsuri, de exemplu cu tigara aprinsa. Si acestea pot lasa un numar de cicatrici mici, grupate. Printre alte autoraniri se numara coaserea pielii cu ace, ciupirea sau realizarea vanatailor pe piele, arderea pielii prin frecarea cu o franghie sau zgarierea repetata a unei rani mai vechi, pentru a nu o lasa sa se vindece. O forma mult mai extrema de automutilare consta in inghitirea unor obiecte sau introducerea obiectelor in orificiile de pe corp. Am tratat paciend care inghitisera baterii sau isi introdusesera stilouri in rect. Pacientii internati in spital se scarpina uneori cu capse sau agrafe de birou dar, in cazurile mai grave, sunt in stare sa-si introduca obiectul pe sub piele. Aceste comportamente pot fi mult mai periculoase daca ajung sa strapunga tractul gastrointestinal sau sa provoace infectii, chiar daca nu asta a fost intentia initiala. Uneori este nevoie de interventie chirurgicala.

Se cunosc foarte putine lucruri despre prevalenta automutilarii. Tentativele esuate de suicid sunt motivul obisnuit pentru care pacientii ajung la urgenta, dar cei mai multi dintre oamenii care se automutileaza nu au nevoie de ingrijire medicala si nu ajung la medic. Unele studii au aratat ca, la un moment dat, unul din 25 de adulti isi face rau singur. Se considera ca aceste rate descresc la varsta adulta, odata ce viata devine mai putin tumultuoasa si oamenii invata mai multe strategii de adaptare. Barbatii par a se automutila in aceeasi masura ca femeile.

AUTOMUTILAREA ESTE ADESEA UN SEMN AL UNEI TULBURARI DE PERSONALITATE

Automutilarea pare sa serveasca mai multor scopuri. Unii oameni sustin ca asta ii face sa se simta mai bine. Pana sa te tai esti anxios, dupa care nervozitatea si nelinistea dispar. Poti simti cum se acumuleaza tensiunea, pana ce te hotarasti sa cedezi. Te poti simti amortit si detasat, iar arderea pieii te face sa te trezesti. Te simti rusinat, vinovat sau furios pe tine insuti si simti ca meriti o pedeapsa. Poti fi furios pe ceilalti, dar iti versi furia pe tine. Atund cand te tai e ca si cum ai spune, intr-un mod pasiv-agresiv: „Vezi ce m-ai determinat sa fac?".

Te temi sa ramai singur si atunci te tai, pentru a-i obliga pe ceilalti sa aiba grija de tine. Nu stii foarte sigur de ce iti faci rau, iar atunci cand explici doctorului sau celor dragi, esti vag si te contrazici.

Aceste motivatii si stari afective sunt caracteristice tulburarii de personalitate borderline, un stil de personalitate caracterizat de probleme cu stima de sine, impulsivitate si sentimente cronice de furie, gol si singuratate. Automutilarea este in esenta un mecanism inadecvat de adaptare. Este nesanatos, dar uneori eficient, o metoda de a face fata sentimentelor intolerabile si relatiilor tumultuoase. Desi automutilarea este asemanatoare intr-un fel cu comportamentul suicidar, pare a fi asociata mai mult cu sentimentele de anxietate decat cu depresia. De asemenea, poate fi raspunsul unor simptome disociative, cum ar fi senzatia lipsei de legaturi cu corpul tau sau cu lumea din jurul tau.
Psihiatrii au observat ca oamenii care au fost abuzati sexual cand erau copii sunt mult mai vulnerabili la disociere, tulburare de personalitate borderline si automutilare decat cei care nu au trait aceasta forma de abuz. De asemenea, automutilarea este mult mai intalnita la indivizii care au tulburare de personalitate antisociala. Impulsivitatea si furia sunt trasaturi caracteristice ale personalitadi antisociale, dar stima de sine nu constituie o problema. De fapt, daca ai personalitate antisociala, te gandesti la ceilalti doar atat cat te poti folosi de ei. Daca-ti faci rau, este in scopul de a-i pacali si a-i manipula pe ceilalti. De exemplu, la inchisoare fiind, te tai cu o lama de ras pentru a-i forta pe gardieni sa te trimita la spital. Am lucrat cu nenumarati puscariasi care inghitisera lame de ras sau isi arsesera bratele in incercarea de a dovedi ca au o tulburare psihica (cand, de fapt, nu aveau), sau pentru a protesta fata de conditiile din puscarie.

AUTOMUTILAREA POATE APAREA IN MULTE ALTE AFECTIUNI PSIHICE

In tulburarile de personalitate, automutilarea constituie un obicei. Dar unii indivizi isi fac rau doar o data sau de doua ori, ca raspuns la o anumita situatie. Spre exemplu, esti foarte inclinat sa-ti faci rau atunci cand ia sfarsit o relatie de iubire. In aceste cazuri actul autodistructiv este o reactie impulsiva fata de sentimentul de furie sau de pierdere. Nu esti foarte sigur daca vrei cu adevarat sa-ti faci rau, sau daca incerci sa atragi atentia asupra ta ori sa ceri ajutor, sau daca vrei sa dovedesti ca nu poti trai fara partenera ta.

Comportamentul autodistructiv este o dovada a incapacitatii tale de a gasi o cale mai potrivita de a te adapta situatiei, putand reflecta sau nu o problema de personalitate subiacenta. Psihiatrii vad aceasta ca pe o dovada a stresului sau adaptarii, tulburare care poate fi tratata cu consiliere de scurta durata, concentrata pe rezolvarea problemelor.

Unii indivizi cu autism sau retard mental (vezi capitolul „Problemele de invatare") au comportamente autodistructive, pe care ei le considera linistitoare. Spre exemplu, un copil autist se loveste in mod repetat la cap, iar un adult retardat se masturbeaza pana ce ajunge sa faca rani. Daca suferi de tricotilomanie, ai compulsia de a musca sau smulge parul, aceasta ducand uneori la chelire. Obiceiul de a-ti roade unghiile este un act asemanator. Daca ai o problema de imagine corporala, te ciupesti de piele sau ai altfel de gesturi autodistructive, cum ar fi postul si abuzul de purgative.

Cea mai bizara forma de automutilare este Intalnita uneori in schizofrenie (vezi capitolul „Psihoza"). De exemplu, am evaluat un pacient care-si taiase organele genitale avand convingerea deliranta ca este de fapt femeie, si pe altul care a facut acelasi lucru din cauza unei halucinatii in care credea ca asa-i comandase Dumnezeu.

Multe comportamente impulsive, pornind de la promiscuitatea sexuala pana la abuzul de droguri pot fi considerate inerent auto-distructive. De cele mai multe ori, faci aceste lucruri deoarece iti fac placere si te concentrezi doar pe eliberarea imediata de patimile tale si nu pe consecintele pe termen indelungat. Dar uneori te poti angaja in astfel de activitati cu intentia clara de a-ti face rau. De asemenea, intoxicatia cu droguri si alcool reduce judecata si creste impulsivitatea, asa incat esti mult mai predispus sa te angajezi in astfel de activitati care-ti pot face rau. Cele mai multe tentative de suicid si acte de autoranire deliberata apar atunci cand individul este intoxicat.

CUM SA TE ADAPTEZI COMPORTAMENTELOR AUTODISTRUCTIVE

Daca recurgi la comportamente autodistructive, scopul terapiei este acela de a te ajuta sa iti formezi strategii mult mai eficiente pentru a evita si a te adapta stresului interpersonal, singuratatii si anxetatii. Impreuna cu terapeutul, vei incerca sa identifici situatiile si starile emotionale care te determina sa treci la acte de automutilare. Poti discuta despre reactii alternative, care pot fi mai putin daunatoare, cum ar fi sa-l suni pe terapeut, sa ceri ajutor familiei si prietenilor sau sa folosesti tehnici de relaxare (vezi capitolul „Anxietatea").

Un tip de terapie, cunoscut ca terapie dialectic-comportamentala (TDC), s-a dovedit ca reduce actele de autoranire la indivizii cu tulburare de personalitate antisociala. TDC te invata sa meditezi asupra trairilor tale si sa iti controlezi reactiile, inhiband ceea ce pare a te face sa te simti bine pe moment.

Nu exista tratamente medicamentoase care sa se fi dovedit eficiente in cazul automutilarii. Cei mai multi psihiatri folosesc antidepresivele ISRS (vezi capitolul „Depresia") sau stabilizatoarele de dispozitie (vezi capitolul „Mania"), datorita tendintei acestor medicamente de a reduce impulsivitatea si toanele.

Daca o persoana la care tii are obiceiul de a-si face rau, acest comportament care pare a se repeta te poate exaspera. Probabil ca ti se face rau la gandul ca persoana iubita se taie sau se arde. Comportamentul poate fi transparent de manipulator si iti displace ideea de a fi tinut prizonier de amenintari.







Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015