Cooperarea intre sexe. Despre femei, iubire si casatorie

Cooperarea intre sexe. Despre femei, iubire si casatorie
de Alfred Adler

Antologia de fata reuneste conceptiile adleriene asupra dinamicii sexualitatii, iubirii si mariajului, idei aflate in vadit contrast cu viziunea lui Freud. Caci, daca pentru ultimul, personalitatea este determinata in esenta de pulsiuni, in cazul lui Adler, adaptarea la lumea sociala sta in centrul personalitatii in intregul ei.

Stoc Epuizat Momentan
(Produsul va fi disponibil in 3-14 zile)

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.

Editura: Trei
Colectia: Psihologia pentru toti
Pagini: 192

Anul aparitiei: 2019
Editia originala: -
Traducere din limba engleza de Vlad Vedeanu

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-606-719-837-9

Descrierea editorului

Alaturi de profesie si de relatiile sociale, intemeierea unei familii reprezinta, pentru Adler, una dintre cele trei mari sarcini ale unei vieti implinite.

Antologia de fata reuneste conceptiile adleriene asupra dinamicii sexualitatii, iubirii si mariajului, idei aflate in vadit contrast cu viziunea lui Freud. Caci, daca pentru ultimul, personalitatea este determinata in esenta de pulsiuni, in cazul lui Adler, adaptarea la lumea sociala sta in centrul personalitatii in intregul ei.

Pe langa descifrarea "protestului viril", tema cruciala pentru intelegerea feminismului, cartea face ample referiri la mecanismele specifice vietii de cuplu si la modul in care legaturile conjugale pot fi perturbate de educatia sexuala inadecvata, de lupta pentru putere sau de atitudinile discordante fata de sexualitate si familie.

Scriitura clara si multiplele ilustrari de caz recomanda aceasta antologie nu doar studentilor si psihologilor practicieni, ci si publicului larg.

"Erotismul nu este niciodata doar o pulsiune sexuala animalica. Este mai degraba o parte inalt specializata a sentimentului social uman ce reflecta intreaga personalitate si, astfel, si nivelul conectarii la viata sociala si pregatirea pentru o viata in doi." - Alfred Adler

Alfred Adler

Alfred Adler (1870–1937), medic si psihoterapeut austriac, este fondatorul scolii de psihologie individuala care se situeaza intre psihanaliza lui Sigmund Freud si logoterapia lui Viktor Frankl. Alaturi de Freud si Jung, este considerat unul dintre cei mai importanti psihoterapeuti moderni.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

I. Scrieri sociologice si teoretice

1. Mitul inferioritatii femeilor

Diviziunea muncii si dimorfismul sexual
Situatia culturala
Efecte asupra copiilor
Efecte asupra femeilor
Un caz
Remedii
Concluzie
Anexa: problema avortului

2. Protestul viril si o critica adusa lui Freud

Protestul viril
Aperceptia antitetica si dogmatizarea
O critica la teoria libidoului a lui Freud
Sexualitatea in cadrul nevrozei
Un caz centrat pe sexualitatea ca mijloc in lupta personala
Critica refularii
Un caz de sexualitate - continuare

II. Sexualitatea si individul

3. Sexualitatea

Dezvoltarea functiei sexuale
Atitudinea femeii fata de sexualitate
Atitudinea psihosexuala a barbatului
Educatia sexuala si pubertatea

4. Dragostea si casatoria

Dragostea ca sarcina (indatorire) a vietii
Tulburari ale relatiilor de dragoste
Conditia speciala a artistului
Intampinarea dificultatilor
Intelegerea indatoririi de a ne casatori
Educatia si formarea
Pregatirea adecvata si inadecvata
Curtarea si atractia sexuala
Cazul monogamiei

Bibliografie

Fragmente din carte

Diviziunea muncii este o necesitate absoluta pentru conservarea societatii umane. In consecinta, fiecare persoana trebuie sa ocupe la un moment dat un anumit loc. Daca o persoana nu participa la indeplinirea acestei obligatii, ea se va opune conservarii vietii sociale, a intregii rase umane. Aceasta uita de rolul sau de confrate uman si ajunge sa cauzeze probleme. In cazurile mai usoare, vorbim de lipsa de maniere, de mici fraude si de apucaturi egoiste; in cazurile mai dificile, vorbim de excentricitate si delincventa; iar mai tarziu in viata, de infractiuni grave. Asemenea fenomene sunt condamnate tinand cont exclusiv de distanta lor fata de cerintele vietii sociale si de incompatibilitatea lor cu acestea.

Valoarea unei persoane este determinata de modul in care isi ocupa locul ce-i este atribuit in diviziunea muncii in comunitate. Prin asumarea vietii sociale, persoana devine semnificativa pentru ceilalti si una dintre miile de zale ale lantului pe care se bazeaza continuitatea vietii umane, absenta unui anumit numar dintre aceste zale ducand la prabusirea vietii sociale. In mod ideal, abilitatile individului ar fi criteriul pentru a-i acord propriul loc in intregul proces de productie al societatii umane.

Insa in acest proces de concepere a vietii sociale s-a strecurat destul de multa confuzie, ceea ce a perturbat diviziunea muncii pusa pe acele baze, prin stabilirea de criterii false pentru evaluarea valorii umane. Se poate ca, din diverse motive, un individ sa nu fie potrivit pentru locul in care se gaseste; sau se poate sa apara dificultati din dorinta de putere sau din falsele ambitii ale anumitor indivizi care, in urmarirea propriului lor interes egoist, impiedica acest mod de coabitare umana si de munca in comun. Puterea personala sau interesele economice fac ca munca sa fie distribuita astfel incat posturile cele mai placute, care ofera mai multa putere, sa fie obtinute de anumite grupuri ale societatii, in timp ce altele sunt excluse. Intrucat lupta pentru putere joaca un rol urias in aceste chestiouni, procesul de diviziune a muncii nu s-a desfasurat niciodată lin. Interventia violenta si continua a facut din munca un fel de privilegiu pentru unii si un fel de opresiune pentru altii.

O astfel de diviziune a muncii este data și de diviziunea pe sexe (dimorfismul sexual). Inca de la inceput, aceasta exclude de la anumite ocupatii, in functie de fizic, una dintre parti, femeia, in timp ce barbatilor nu le sunt atribuite alte tipuri de sarcini pentru ca ei pot fi folositi mai bine in alta parte. Aceasta diviziune a muncii ar trebui indeplinita in conformitate cu un criteriu complet lipsit de prejudecati.

(...)

Asa cum stau lucrurile astazi, barbatii continua sa se lupte pentru superioritate asupra femeilor, in timp ce femeile sunt permanent nemultumite de privilegiile masculine. Totusi, intrucat cele doua sexe depind strans unul de celalalt, apare o tensiune, o continua perturbare a armoniei psihice. Aceasta stare psihica generala este resimtita ca fiind extrem de dureroasa de ambele parti ale rasei umane si conduce la perturbari cu bataie lunga.

Dominatia masculina nu s-a nascut ca un fapt natural, ci a trebuit sa fie asigurata de numeroase legi. Inainte de asta, au fost pesemne perioade in care dominatia masculina nu a fost o evidenta. Exista, intr-adevar, dovezi istorice ale unei perioade de matriarhat, de filiatie matriliniara, cand mama, femeia, a jucat rolul mai important in viata, mai ales in ce priveste copilul, iar toti barbatii tribului aveau fata de ea anumite obligatii. Unele obiceiuri si traditii continua sa arate asta, ca de exemplu folosirea in glume, pentru orice barbat, a apelativului de unchi sau var al unui copil.

Tranzitia de la matriarhat la patriarhat a fost precedata de o mare lupta. La inceput, barbatul intr-adevar nu avea privilegiile pe care astazi ii place sa le prezinte ca fiindu-i date de la natura, ci a trebuit sa lupte pentru ele. O buna descriere in detaliu a acestei evolutii poate fi gasita in lucrarea lui August Bebel (1885), Femeia si socialismul. Victoria barbatilor a fost echivalenta cu subjugarea femeilor. In special lucrarile despre dezvoltarea dreptului stau elocvent marturie pentru acest proces de subjugare.

Dominatia masculina nu a fost o stare naturala, ci a devenit necesara numai in decursul luptei continue cu popoarele invecinate, cand barbatului i-a revenit un rol semnificativ de care s-a folosit pana la urma pentru acapararea definitiva a conducerii. Mana in mana cu asta au mers si dezvoltarea proprietatii private si dreptul de mostenire ca fundament al predominatiei masculine, in masura in care barbatul este in general partea care dobandeste si care detine.

Aprecieri si cronici

Adler a inteles ca oamenii sunt mai intai de toate fiinte sociale si, de aceea, a sustinut ca problemele si conflictele din cuplu nu reflecta patologii personale, ci reprezinta mai degraba dificultati la nivelul cooperarii dintre parteneri. Adlerienii cred ca abilitatile de care e nevoie pentru o relatie sanatoasa pot fi invatate. Nimeni nu are in gene talentul bunei relationari.

- Jon Carlson, coautorul cartii Mumia de la masa din sufragerie

Alte carti de acelasi autor

Intelegerea vietii

Pagini: 160 / Pret: 47.00 lei
Intelegerea vietii, carte aparuta in ultima perioada a activitatii lui Alfred Adler, are ca punct de plecare conferintele pe care le-a tinut in Statele Unite si prezinta principiile de baza ale psihologiei individuale. Conceptele teoriei adleriene si diferite aspecte ale practicii terapeutice sunt prezentate pe larg si ilustrate prin numeroase exemple.

Cazul domnisoarei R. Interpretarea unei povesti de viata

Pagini: 240 / Pret: 37.00 lei
Cartea de fata, care contine povestea vietii si nevrozei domnisoarei R. prezentata de Alfred Adler unui grup de psihiatri si psihologi din Viena, constituie o premiera absoluta. Cititorul va avea sansa de a urmari indeaproape modul in care conceptele si principiile psihologiei individuale formulate de Adler sunt aplicate pentru a intelege suferinta nevrotica a pacientei.

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015