Thomas A. Harris, psihiatru format ca psihanalist si ulterior un cunoscut popularizator al analizei tranzationale initiate de Eric Berne, subliniaza in cartea -Eu sunt OK - Tu esti OK- cat de mult conteaza imaginea de sine formata in primii ani de viata si cum ea ne influenteaza toata existenta ca adult. Pornind inca din copilarie de la o pozitie de viata negativa, de genul -eu nu sunt OK - tu esti OK-, nu stim sa ne gasim echilibrul si increderea in noi insine. Cum putem evita acest lucru ca parinti si cum putem recastiga ceea ce am pierdut ca sa ne simtim cu adevarat impliniti?
Anul aparitiei: 2018 Editia originala:1967 Traducere din limba engleza de Ioana Badulescu
Coperta:Simpla (Paperback) Dimensiuni:130 mm x 200 mm ISBN:978-973-707-493-5
Descriere psihoshop.ro
Inca din primii ani de viata, adoptam o anumita "pozitie de viata" fata de noi si fata de ceilalti. Majoritatea, chiar si cei cu o copilarie fericita, actioneaza din pozitia "Eu nu sunt OK – Tu esti OK", sustine Thomas A. Harris.
Plecand de la cele trei stari ale eului din analiza tranzactionala, psihiatrul american demonstreaza in ce fel aceasta "pozitie de viata" negativa contamineaza Adultul rational, facandu-ne vulnerabili in fata Copilului impulsiv si a Parintelui hipercritic. Mai departe, autorul ne arata in ce fel putem reface echilibrul sanatos dintre aceste trei stari ale personalitatii, devenind liberi, satisfacuti si OK cu noi insine si cu ceilalti.
Thomas A. Harris
Thomas A. Harris (1910–1995) s-a format initial in psihanaliza sub tutela lui Harry Stack Sullivan, dupa care a devenit cel mai cunoscut popularizator al analizei tranzactionale initiate de Eric Berne. A lucrat ca psihiatru in fortele navale americane si a predat la Universitatea din Arkansas.
In videoul de mai jos, Lindsay Milner prezinta cartea "Eu nu sunt OK – Tu esti OK" in cadrul seriei de videouri despre carti, serie denumita "A book in five minutes".
Nota asupra receptarii cartii
Nota autorului
Prefata
1. Freud, Penfield si Berne
2. Parinte, Adult si Copil
3. Cele patru pozitii de viata
4. Putem sa ne schimbam
5. Analiza tranzactiilor
6. Felul in care suntem diferiti
7. Cum folosim timpul
8. P-A-C si cuplul
9. P-A-C si copiii
10. P-A-C si adolescentii
11. Cand este necesar tratamentul?
12. P-A-C si valorile morale
13. Implicatiile sociale ale P-A-C
Fragmente din carte
Analiza tranzactionala le ofera pacientilor un instrument pe care pot sa-l foloseasca oricand. Oamenii nu trebuie sa fie "bolnavi" ca sa beneficieze de el. Este o experienta extrem de satisfacatoare sa vezi cum pacientii incep sa se schimbe incepand cu prima sedinta de terapie si cum se simt bine, cresc si se rup de tirania trecutului.
(...)
Eu nu sunt ok – tu esti ok
Aceasta este pozitia universala pentru copilaria timpurie, reprezentand concluzia logica a bebelusului, concluzie trasa in contextul nasterii si al copilariei mici. Exista un OK in aceasta pozitie deoarece sunt prezente semnele de recunoastere. Fiecare copil primeste recunoasterea prin mangaiere in primul lui an de viata prin simplul fapt ca a trebuit sa fie luat in brate pentru a fi ingrijit. Fara un drad minim de atingere, bebelusul nu ar supravietui. Dar exista si un NON-OK. Aceasta este concluzia despre el insusi. Cred ca dovezile ne atrag atentia asupra acumularii coplesitoare in copil de sentimente NON-OK, facand logica (pe baza dovezilor pe care el le are) concluzia ca NU ESTE OK. Explicand pacientilor si cunoscutilor Analiza Tranzactionala am descoperit o reactie generala de tipul „Asta e!” la explicatia originii si existentei copilului NON-OK. Cred ca recunoasterea Copilului NON-OK din fiecare dintre noi este singura cale agreabila, si astfel curativa, prin care pot fi analizate jocurile. Este o deductie rezonabila luand in considerare universalitatea jocurilor, universalitatea starii EU NU SUNT OK. Ruperea lui Adler de Freud s-a facut din acest motiv: la baza luptei omului cu viata nu era sexul, ci mai degraba sentimentul de inferioritate sau de NON-OK, care era aparent universal. El a sustinut ca, din cauza micimii si neajutorarii sale, copilul se considera inevitabil inferior fata de figurile adulte din mediul sau. Harry Stack Sullivan a fost puternic influentat de Adler, iar eu am fost puternic influentat de Sullivan, cu care am studiat timp de cinci ani, pana la moartea acestuia. Sullivan, a carui contributie centrala la gandirea psihanalitica a fost conceptul de „relatii interpersonale” sau de tranzactii, a sustinut ca micutul isi construieste stima de sine in totalitate in functie de aprecierile celorlalti, ceea ce el a numit „aprecieri oglindite”. Sullivan a spus:
„Copilului ii lipseste echipamentul si experienta necesare pentru a-si forma o imagine potrivita asupra sa, asa incat singurul sau ghid este reprezentat de reactiile pe care le au ceilalti fata de el. Nu are multe motive pentru care sa puna sub semnul indoielii aceste aprecieri si, oricum, este prea neajutorat ca sa le conteste sau sa se revolte impotriva lor. El accepta pasiv aceste judecati, care la inceput ii sunt comunicate in mod empatic, prin vorbe, gesturi si fapte in aceasta perioada... astfel atitudinile fata de sine invatate devreme in viata sunt imprimate in individ pentru totdeauna, fiind eventual ajustate in urma unor evenimente cruciale sau prin schimbari aduse de experientele de viata.”
In prima pozitie, persoana se simte la mila celorlalti. Simte o nevoie puternica pentru mangaiere, adica pentru recunoastere, care este versiunea psihologica a mangaierii fizice timpurii. In aceasta pozitie exista speranta deoarece exista o sursa de recunoaste re – TU ESTI OK -, chiar daca aceasta nu este constanta. Adultul are un material cu care sa lucreze: ce trebuie sa fac pentru a le castiga mangaierea sau aprobarea? Exista doua modalitati prin care oamenii pot sa incerce sa traiasca in aceasta pozitie. Prima este sa traiasca un scenariu de viata care confirma starea de NON-OK. Este scris in mod inconstient de catre Copil. Din momente ce este prea dureros sa fie in prezenta persoanelor OK, scenariul poate sa atraga dupa sine o viata retrasa. Aceste persoane pot cauta recunoasterea prin fantezie si pot sa se implice intr-o viata animata de dorinte de tipul „daca eu...” si „atunci cand eu...”. Scenariul unei alte persoane poate atrage dupa sine un comportament care este atat de provocator, incat ceilalti se intorc impotriva sa (recunoastere negativa), dovedind astfel inca o data ca EU NU SUNT OK. Aceasta este situatia „baietelului rau”. Spui ca sunt rau, asa ca o sa ma comport ca atare! Poate sa treaca prin viata lovind, scuipand si zgariind, impunandu-se prin inselaciune si avand o singura trasatura constanta pe care se poate baza: EU NU SUNT OK – TU ESTI OK. Ce e in neregula este ca desi integritatea pozitiei este mentinuta, aceasta duce la disperare. Deznodamantul final al acestei pozitii este renuntarea (institutionalizarea) sau sinuciderea.
O modalitate mai obisnuita de a trai aceasta pozitie este printr-un contrascenariu (de asemenea inconstient) cu replici imprumutate din Parinte: POTI SA FII OK DACA… O persoana de acest fel cauta prieteni si asociati care au un Parinte dezvoltat deoarece are nevoie de semne de recunoastere puternice si cu cat este mai mare Parintele, cu atat sunt mai bune semnele. (Semnele de recunoastere OK pot veni doar din partea persoanelor OK si Parintele este OK, asa cum era la inceput.) Aceasta persoana este nerabdatoare, disponibila si complianta fata de cererile celorlalti. Unii dintre „oamenii nostril cei mai buni“ sunt acolo unde sunt datorita acestor eforturi de a castiga aprobarea. Totusi, ei isi dedica viata incercarilor grele si atunci cand ajung unde doresc, se confrunta cu noi greutati. Starea de NON-OK scrie scenariul; cea TU ESTI OK (si vreau sa fiu ca tine) scrie contrascenariul. Totusi, niciuna nu produce fericire sau vreun sentiment de valoare, deoarece pozitia nu s-a schimbat. „Orice as face, tot nu sunt OK.“
Odata ce pozitia este descoperita si schimbata, realizarile si aptitudinile care au rezultat din contrascenariu pot fi de folos acelei personae atunci cand isi construieste ci Adultul un plan de viata nou si constient.
Aprecieri si cronici
Ii sunt recunoscator doctorului Harris, pentru ca a facut un lucru de care era absoluta nevoie. In aceasta carte a clarificat principiile analizei tranzactionale cu exemple convingatoare si usor de inteles si le-a legat, cu atentie si talent, de cercetari mai largi, precum cele din domeniul eticii.
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015
