Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 404
| |
Anul aparitiei: 2011
Editia originala: 2004
Traducere din limba engleza de Mihaela Marian Mihailas
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 240 mm
ISBN: 978-606-8244-25-9
|
 Aaron T. Beck Aaron T. Beck este considerat parintele psihoterapiei cognitive. Nascut in 1921, profesorul emerit al Universitatii din Pennsylvania a publicat peste 20 de carti si a adus contributii insemnate in tratamentul si evaluarea anxietatii si depresiei. Este presedintele Institutului Beck de Cercetare si Terapie Cognitiva si presedinte de onoare al Academiei de Terapie Cognitiva. |
 Arthur Freeman Arthur Freeman, doctor in stiinte ale educatiei, membru al Consiliului American al Psihologilor Profesionisti, este coordonatorul programului doctoral de psihologie clinica din cadrul Midwestern University. |
Pagini din carte
      
      
      
  
Cuprinsul cartii
Partea I. ISTORIE, TEORIE SI CERCETARE
1. Privire generala asupra terapiei cognitive a tulburarilor de personalitate
2. Teoria tulburarilor de personalitate
3. Evaluarea tulburarilor de personalitate
4. Principli generale si tehnici specializate
5. Relatia cu pacientii cu tulburari de personalitate in terapia cognitiva
Partea a II-a. APLICATII CLINICE
Tulburarea de personalitate paranoida
Tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal
Tulburarea de personalitate antisociala
Tulburarea de personalitate de tip borderline
Tulburarea de personalitate histrionica
Tulburarea de personalitate narcisistica
Tulburarea de personalitate dependenta
Tulburarea de personalitate evitanta
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
Tulburarea de personalitate pasiv-agresiva (Tulburarea de personalitate negativista)
Sinteza si proiecte pentru viitor
BIBLIOGRAFIE
INDEX
Fragmente din carte
Din capitolul 9:
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Tulburarea de personalitate de tip borderline (TPB) poate fi caracterizata prin instabilitatea accentuata, predominanta pentru multe aspecte ale functionarii indivizilor, daca nu chiar pentru toate, incluzand relatiile, imaginea de sine, afectivitatea si comportamentul.
De exemplu, Natasha, in varsta de 29 de ani, a solicitat ajutorul terapeutului dupa ce timp de mai bine de un an nu a putut sa lucreze. Ea s-a plans de faptul ca era prea obosita pentru a munci si statea in pat aproape toata ziua. Se pare ca problemele au inceput in urma unui conflict la serviciu. Ea a avut o relatie amoroasa cu seful ei, relatie pe care a intrerupt-o, deoarece el nu a renuntat, asa cum a promis, la casatoria pe care o planificase inainte de inceperea relatiei cu Natasha. Ea s-a simtit foarte dezamagita si a inceput o relatie cu alt barbat. Conform relatarilor Natashei, seful ei a fost ofensat de decizia tinerei, a inceput sa-i repartizeze sarcini care erau sub nivelul ei de calificare si a criticat-o atat de mult in fata colegilor, incat a "distrus-o complet".
Clinicianul care a consultat-o a crezut initial ca era vorba despre o tulburare de adaptare cu trasaturi emotionale mixte si un cod V (probleme relationale). Cand a vazut-o a doua oara, tabloul a devenit mult mai complicat. Ea a descris relatia dominata de certuri si amenintari agresive pe care o avea cu sotul ei. De asemenea, si-a exprimat resentimentele fata de propria familie si a recunoscut ca obisnuia sa consume cantitati mari de canabis si de alcool. Natasha a declarat in mod repetat ca viata nu are niciun rost si ca nu avea deloc incredere in oameni.
Cand i s-a cerut parerea in privinta scopurilor tratamentului, ea a raspuns destul de vag, spunand "Trebuie sa ma simt acasa cu mine insami". Desi terapeutul a crezut ca Natasha suferea, probabil, de anxietate, tristete si singuratate intense, ea dadea impresia ca este puternica si era usor de imaginat ca acest lucru putea provoca iritarea si furia celorlalti.
Avand in vedere aceste dovezi ale unei psihopatologii suplimentare, terapeutul a trecut la interviuri clinice semistructurate, pentru a stabili un diagnostic precis. Pe langa mai multe diagnostice de pe Axa 1 si Axa 2 a reiesit cu claritate faptul ca problemele Natashei intruneau criteriile unui diagnostic de TPB. A fost, de asemenea, evidentiat faptul ca Natasha suferea din pricina numeroaselor probleme emotionale nerezolvate, legate de tineretea ei si de relatiile sale cu parintii.
Clinicianul a discutat apoi posibilitatea ca TPB sa fie problema principala si a prezentat avantajele si dezavantajele unui tratament concentrat asupra problemelor mai vechi privind personalitatea ei. Natasha a hotarat sa inceapa un program de terapie cognitiva de lunga durata, concentrat asupra problemelor sale de personalitate. Ea a considerat ca trebuia sa se intreprinda ceva esential in privinta modului in care se percepea pe sine si pe ceilalti si ca dorea sa proceseze, din punct de vedere emotional, experientele dureroase prin care trecuse cu parintii sai.
TPB este o tulburare de personalitate relativ obisnuita (1,1 - 2,5% din populatia generala adulta), cu costuri sociale enorme, comparabile cu cele ale schizofreniei, cu un risc ridicat de suicid (aproximativ 10% mortalitate prin suicid; Paris, 1993) si cu un impact negativ deosebit asupra vietii individului
Proportia pe care o reprezinta pacientii cu TPB creste, in general, odata cu intensificarea ingrijirii, de la mai putin de 10% pentru tratamentul ambulatoriu, pana la peste 50% dintre pacientii internati in institutii de sanatate specializate. Pacientii cu TPB sunt o povara pentru familie, prieteni si colegi si exista un risc ridicat ca acestia sa le transmita urmasilor aceasta psihopatologie (Weiss si colab.,1996).
Multi dintre indivizii diagnostícati cu TPB sunt persoane inteligente si talentate, dar tulburarea de care sufera ii impiedica sa se dezvolte, astfel incat multi dintre ei nu-si termina studiile, nu lucreaza deloc sau au slujbe pentru care sunt supracalificati. Pentru ei, crizele relationale sunt ceva obisnuit, deseori isi provoaca singuri suferinta si consuma in mod abuziv diferite substante, de obicei ca o forma de auto-medicatie.
Pe langa faptul ca apeleaza la serviciile institutiilor medicale pentru sanatate mentala, acesti pacienti se adreseaza in numar foarte mare institutiilor care se ocupa de sanatatea fizica (Van Asselt si colab., 2002). Multi pacienti cu TPB solicita ajutor in urma unei crize pe care o pun pe seama unor probleme cronice legate de tulburarea de stres posttraumatic, de depresie, fobie sociala si tulburari de relationare cu ceilalti. Ei ar trebui sa fie ajutati sa priveasca aceste dificultati din perspectiva problemelor lor de personalitate, oferinduli-se, in acelasi timp, speranta ca aceste probleme pot fi tratate.
Recunoscuti pentru izbucnirile de furie si pentru crizele lor, pacientii cu TPB au o proasta reputatie in mediile medicale si multi terapeuti se tem de ei. Ideea ca acesti oameni nu pot fi ajutati cu adevarat este destul de raspandita. Abordarile recente sugereaza, totusi, ca perspectiva aceasta este incorecta. Formele specializate ale terapiei cognitive se numara printre cele mai promitatoare optiuni de tratament disponibile. Cu toate ca terapia cognitiva pentru TPB nu este deloc simpla, multi terapeuti au descoperit ca folosind acest model, tratamentul persoanelor cu TPB poate fi o experienta satisfacatoare si de succes.
Alte carti de acelasi autor
 |
|
Terapia cognitiva a tulburarilor de anxietate. Stiinta si practica (doua volume)
Pagini: 772 / Pret: 102.00 lei
Cele doua volume ale cartii -Terapia cognitiva a tulburarilor de anxietate, de Aaron T. Beck si David A. Clark, prezinta un model cognitiv al anxietatii, bazat pe ultimele cercetari in domeniu. Autorii explica modul cum elementele de baza ale terapiei cognitive pot fi folosite in tratarea anxietatii. Ei descriu bazele teoretice si tehnicile eficiente in abordarea terapiei fobiilor, tulburarilor obsesiv-compulsive, stresului posttraumatic, tulburarii de panica si a anxietatii generalizate. | |
|
