
Editura: Philobia Colectia: Sanatatea Pagini: 304
| |  Anul aparitiei: 2017 Editia originala: 2004 Traducere din limba franceza de Cristina Livia Vasilescu | |  Coperta: Simpla (Paperback) Dimensiuni: 130 mm x 200 mm ISBN: 978-606-8560-60-1 |
Descrierea editorului
Lucrand indeaproape cu bolnavii al caror proces de vindecare a decurs foarte bine ori care s-au insanatosit in mod miraculos, Anne Ancelin Schützenberger a elaborat o metoda de ingrijire complementara fata de abordarea medicala clasica.
Metoda ei este axata pe abordarea fiintei umane ca intreg, folosind in principal, pe langa ingrijirile medicale primite, intelegerea contextului si a mediului familial, gestionarea stresului, relaxarea, vizualizarea si analiza mecanismelor inconstiente ce au dus la imbolnavire sau care saboteaza procesul de vindecare.
Vindecarea de o boala grava necesita nu numai supraveghere medicala, ci si existenta dorintei de a trai a pacientului si revigorarea puterii sale de insanatosire. Iar pacientul, asa cum ne demonstreaza cartea de fata, isi poate reactiva mecanismul de autoreparare al propriului organism.
O lectura indispensabila pentru toti cei care vor sa inteleaga pe deplin cauzele propriei boli si ce pot face ca sa traiasca – singuri sau alaturi de medic, psihoterapeut si familie. Aflăm din aceasta carte:
• De ce apare cancerul?
• Cum putem scapa de el atunci cand mobilizam in acest scop toate fortele medicale, dar si psihice si mentale?
• Prin ce se deosebesc persoanele care supravietuiesc de cele care mor, avand acelasi diagnostic si acelasi prognostic?
 Anne Ancelin Schutzenberger Anne Ancelin Schützenberger (1919-2018) a creat doua mari scoli: Scoala franceza de psihodrama si metode de grup si Scoala de psihogenealogie clinica Anne Ancelin Schützenberger.
In calitate de profesor emerit, Anne Ancelin Schützenberger a coordonat peste patruzeci de ani laboratorul de cercetare in psihologie sociala al Universitatii din Nice. In plus, a sustinut conferinte si a activat ca formatoare de specialisti pe toate continentele. Incepand din anii 1970, a fost consultant al Natiunilor Unite. |
Pagini din carte
Fragmente din carte
Stim cu totii ca viata nu e un lung fluviu linistit, ci unul plin de pericole, de capcane, de „suisuri si coborasuri“. De multe ori, existenta atarna de un fir, iar viata si moartea sunt mai imprevizibile si mai complexe decat s-ar crede la nivel medical ori stiintific. Cu cativa ani in urma (1993), doctorul Luc Besset mi-a propus sa dialoghez cu Dalai Lama pe tema factorilor reali de vindecare, cu ocazia congresului de la Montréal al carui subiect era: „Procesul de vindecare dincolo de suferinta sau de moarte“. Intalnirea mi-a lasat o amintire fascinanta si memorabila: imaginea lui Dalai Lama, cu fruntea lipita de fruntea unui baietas grav bolnav care spunea, referindu-se la viitor (la apropiata lui moarte): „Ma intorc acasa… “ Eram acolo o multime de psihologi si de alti specialisti in cele mai diverse domenii, dintre cele mai bizare chiar, avand cu totii la activ vindecari miraculoase explicate in fel si chip; erau prezenti inclusiv medicii din Lourdes care sustineau ca vindecarile miraculoase certificate la Lourdes erau, atunci, in numar mai mic decat cele reusite de noi, psihologii.
De fapt, nimeni nu a incercat sa isi explice vreodata cum s-au produs aceste vindecari neasteptate si miraculoase. Si totusi, astfel de insanatosiri inexplicabile pentru medicina si stiinta trebuie intelese si lamurite; imperceptibilul trebuie masurat. A trai sau a muri. A trai, a supravietui sau a te vindeca de o boala numita terminala e un fapt ce pare ireal sau iesit din tiparele stiintei si ale predictiilor statistice. Am putea evoca insa numeroase cazuri clinice care ne permit sa emitem unele ipoteze explicative. Inca din secolul al XIX-lea, celebrul farmacist din Nancy, Émile Coué de la Chataigneraie (1857-1926), remarcase ca foarte multi oameni capatau o stare mai buna doar repetand tot timpul faimoasa lui fraza: „In fiecare zi si din toate punctele de vedere, ma simt din ce in ce mai bine.“
Iar doctorul Max Hamilton de la Universitatea din Leeds realizase un studiu comparativ vizandu-i pe bolnavii inscrisi pe lista de asteptare pentru psihoterapie si pe bolnavii aflati deja in psihoterapie, constatand in final ca cele doua grupuri inregistrau aceleasi progrese; si asta pentru ca, in timp ce o intentie ramane doar o intentie si nu schimba viata in niciun fel (armchair thinking), decizia activa de a te inscrie pe o lista si actiunea de a te inscrie pun deja in miscare procesul schimbarii. Bucuria, optimismul profund, rasul sunt atitudini ce pot reprezenta, de asemenea, un factor de vindecare miraculoasa. A contrario, ar fi interesant de vazut de ce persoanele care s-ar putea eventual vindeca nu se vindeca, dar, dupa stiinta mea, un astfel de studiu nu a fost efectuat niciodata. Sa remarcam ca Honoré de Balzac, care cunostea perfect viata si evenimentele ei imprevizibile, scria ca „resemnarea este o sinucidere cotidiana“, fapt pe care oricine il poate observa in jurul sau, daca deschide bine ochii.
Norman Cousins (1915-1990), celebru jurnalist stiintific aflat in misiune la Moscova in perioada lui Stalin, a trecut printr-o serie de situatii dificile: inhalare indelungata de gaze provenind de la camioane, stres legat de intruniri amanate etc. S-a intors acasa bolnav de maladia Marie-Strumpell (o forma mortala de artrita evolutiva si de colagenoza), despre care medicul i-a spus ca sansele de vindecare erau de una la cinci sute, si ca nici el, nici confratii sai nu cunoscusera vreun caz de insanatosire. Cousins stia ca bolile grave sunt provocate adeseori de o carenta de adrenalina. S-a gandit atunci ca boala lui avea probabil legatura cu stresul si cu emotiile negative resimtite la Moscova si ca, dimpotriva, emotiile pozitive si rasul l-ar putea ajuta sa se vindece
Considerand ca spitalul e organizat pentru ingrijitori si nu pentru bolnavi, el a ales sa se mute in hotelul situat vizavi de spital, asa incat sa poata dormi noaptea linistit si, in paralel cu tratamentele medicale, sa vizioneze filme comice cu Stan si Bran, Fratii Marx etc. Cousins si-a scris pe usa: „Pesimisti, vedeti-va de drum! Nu aveti voie sa intrati decat daca aveti ceva frumos de povestit, ca sa ma faceti sa rad.“ El a constatat ca zece minute de ras ii asigurau doua ore de somn profund si ca viteza de sedimentare, anormal de ridicata in cazul lui, a inceput sa scada treptat si sa se normalizeze. In plus, urmand sfaturile chimistului Linus Pauling (1901- 1994), laureat al Premiului Nobel, Cousins si-a administrat doze mari de vitamina C (bazandu-se pe studiile lui Pauling si ale chirurgului oncolog Cameron referitoare la utilizarea vitaminei C pentru lupta impotriva cancerului terminal).
Am avut placerea sa-i intalnesc pe Pauling si pe Cameron cu ocazia unui congres desfasurat la Nisa. Opiniile lor, sustinute de date statistice, m-au convins pe deplin. In America, in cadrul programelor Feldenkrais, am cunoscut bolnavi tratati astfel cu succes. Cateva saptamani mai tarziu, medicii lui Norman Cousins au observat o ameliorare neasteptata si o regenerare a articulatiilor sale. Dupa aceea, Cousins a facut jogging cu regularitate in jurul camerei lui de hotel si avea sa isi reia curand viata normala. Si-a descris experienta intr-un articol rasunator, povestind despre ceea ce a numit el terapia prin ras, si a publicat o carte, La volonté de guérir, devenita bestseller la vremea respectiva. Cartea a fost republicata in 2003 in Franta, in format de buzunar, in colectia Petite Bibliothèque Payot nr. 462, sub titlul: Comment je me suis soigné par le rire3 . De asemenea, Cousins a demonstrat ca speranta da viata, ca optimismul autentic si dorinta reala de a trai pot face minuni indiferent de situatie. E important sa facem diferenta intre afisarea unei bune dispozitii care ascunde insa o deznadejde profunda si adevarata pofta de viata care se hraneste si din mici placeri cotidiene.
Speranta da viata si placerea de a trai schimba cursul evenimentelor si reda viata, asa cum am constatat adeseori
Reamintesc ca vreme de zece ani, in afara indatoririlor mele de profesor universitar si a cercetarilor efectuate, m-am ocupat doar de bolnavi de cancer in faza terminala, multi dintre ei supravietuind. Sa reamintim, de asemenea, ca radiologul Carl Simonton, casatorit cu psihologa Stéphanie Matthews-Simonton, a observat ca, avand acelasi diagnostic si acelasi pronostic, unii pacienti mureau mai repede decat prevazusera medicii, altii traiau mai mult, iar altii, in sfarsit, se vindecau in ciuda tuturor obstacolelor. Carl Simonton povesteste urmatoarea intamplare: aflat in fata unei doamne careia, conform legii americane ce prevede ca bolnavul sa fie instiintat despre diagnosticul real, trebuia sa-i comunice rezultatul radiografiei si diagnosticul trist, el a avut ideea sa o intrebe: „Ce v-ati dori sa faceti in timpul care v-a mai ramas?“. Doamna a raspuns: „Turul lumii“. Inarmat cu un creion si o hartie, Carl a inceput sa calculeze impreuna cu ea: daca isi vindea masina si tot ce avea, femeia obtinea suficienti bani pentru un bilet in jurul lumii. A incurajat-o sa isi indeplineasca dorinta si i-a cerut sa-i trimita carti postale.
Saptamanile au trecut si cartile postale au inceput sa-i vina. Apoi au trecut lunile, cartile postale au continuat sa soseasca si, in final, s-a intors si femeia, radiind de pofta de viata. Nu mai avea niciun ban, dar nici vreo celula canceroasa. Deborda de energie, de dorinta de a trai si a inceput o noua viata in California. Am avut ocazia sa urmaresc experienta uimitoare a unor pacienti japonezi, bolnavi de cancer in faza terminala, a caror ultima dorinta era sa escaladeze varful Mont Blanc. Dorinta le-a fost indeplinita cu ajutorul ghizilor din Chamonix, care i-au condus intr-o ascensiune pasionanta, desigur, dar periculoasa. Cand pacientii respectivi s-au intors in Japonia, medicii au constatat ca unii dintre ei nu mai prezentau celule canceroase si metastaze.
Alte carti de acelasi autor
 |
|
Psihogenealogia. Vindecarea ranilor familiale si regasirea de sine
Pagini: 256 / Pret: 49.00 lei Cartea - Psihogenealogia. Vindecarea ranilor familiale si regasirea de sine, de Anne Ancelin Schutzenberger, prezinta principiile de baza ale psihogenealogiei clinice si metodele care s-au dovedit a fi eficiente pentru a-i ajuta pe clienti sa constientizeze si sa analizeze mediul lor familial. Clientii isi clarifica relatiile familiale pentru a se raporta la ele adecvat si pentru a se delimita de ele pentru initierea altor relatii sanatoase in afara familiei. | | |
|
 |
|
Psihogenealogia si ranile din familie
Pagini: 296 / Pret: 49.00 lei Traim platind datoriile stramosilor si nestiind ca facem acest lucru. Astfel, viata nu ne mai apartine, iar drama existentei noastre devine cu atat mai greu de suportat, cu cat ceea ce ni se intampla este mai inexplicabil si imposibil de intrerupt. | | |
| |
|
 |
|
Limbajul secret al corpului
Pagini: 312 / Pret: 40.00 lei Doar 7% din mesajul pe care il comunicam este transmis prin intermediul cuvintelor, iar 38% prin tonul, ritmul si volumul vocii. Restul de 55% se transmite prin limbajul trupului. | |
|