Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere

Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere
de Adriana Baban

Cartea „Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere”, de Adriana Baban, este un ghid pentru toti cei care lucreaza in domeniul educational, care-si propune sa le furnizeze furnizorilor de servicii educationale teorii si practici utile pentru a-i sustine pe copii sa-si formeze si sa-si dezvolte cat mai multe abilitati necesare in viata.

Editura: ASCR
Colectia: Consiliere scolara
Pagini: 308

Anul aparitiei: 2009
Editia originala: -
Editia originala aparuta in limba romana

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 240 mm
ISBN: 978-973-7973-65-8

Descrierea editorului

Ghidul „Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere”, de Adriana Baban, se adreseaza in primul rand profesorilor care doresc sa desfasoare la clasa activitati de consiliere si orientare cu ajutorul carora sa-i ajute pe copii sa formeze si sa dezvolte abilitati necesare pentru viata.

Totodata, cartea este un instrument teoretic si practic deosebit de util pentru diriginte, consilier sau psiholog. Informatiile puse la dispozitie sunt bogate si actuale, oferind metode concrete de lucru, programa scolara detaliata pentru cele patru cicluri de dezvoltare, fise si chestionare pentru elevi.

Avem de-a face cu o carte utila oricarui parinte sau adult interesat de autocunoastere, personalitatea copilului si a adolescentului, rezolvarea de probleme, comunicare, managementul conflictelor, psihosexualitate, controlul stresului, strategii de invatare, stimularea comportamentului creativ si orientarea in cariera.

Adriana Baban

Adriana Baban este profesor specializat in Psihologia Sanatatii, Medicina Comportamentala si Psihosomatica si Metode de Cercetare Calitativa. Interesele ei de cercetare vizeaza: comportamente de risc, abuz si trauma, vaccinare, screening, sanatatea reproducerii, calitatea ingrijirii medicale si satisfactia pacientului. A publicat ca si autor principal si coautor peste 160 de carti, capitole, articole la edituri si reviste internationale si nationale.

Este coordonatorul Laboratului de cercetare in Psihologia Sanatatii participand ca responsabil sau membru in peste 40 de proiecte internationale si nationale. In anul 2014 a primit din partea Societatii Europene de Psihologia Sanatatii distinctia de Fellow pentru contributii exceptionale aduse la dezvoltarea Psihologie Sanatatii in Europa.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Rezumat in limba engleza
Cuvant inainte la prima editie

Capitolul 1: Rolul consilierii educationale in procesul formativ (Adriana Baban)

1 Invatamant traditional vs. invatamant modern
2. Nevoia de consiliere educationala

Capitolul 2. Consiliere psihologica si consiliere educationala (Adriana Baban)

1 Delimitari conceptuale
2 Caracteristicile consilierii
3 Obiectivele consilierii

Capitolul 3: Principii si metode de consiliere (Domnica Petrovai, Adriana Baban)

1. Pregatirea consilierului
2. Atitudinile consilierului
3. Abilitatile consilierului
4. Proiectarea activitatilor de consilier
5. Metode de lucru in consiliere

Capitolul 4: Elemente de psihologia dezvoltarii (Oana Benga)

1. Conceptul de dezvoltare
2. Deficit vs. diferenta in dezvoltare
3 Etapele de dezvoltare

Capitolul 5: Personalitatea copilului si adolescentului (Adriana Baban, Viorel Mih)
1. Dinamica dezvoltarii personalitatii
2. Nivelele de abordare a personalitatii
3. Nivelul cognitiv
4. Nivelul emotional
5. Nivelul comportamental
6. Interactiunea nivelelor

Capitolul 6. Autocunoastere si dezvoltare personala (Adriana Baban. Domnica Petrovai)

1 Principiile psihologiei centrate pe persoana
2. Cunoasterea de sine si imaginea de sine
3. Metode de autocunoastere
4. Autocunoastere si intercunoastere
5. Stima de sine
6. Abuzul emotional si fizic: obstacol major in formarea stimei de sine

Capitolul 7- Comunicare si conflict (Adriana Baban, Domnica Petrovai)

1. Rolul comunicarii
2. Modalitati de ameliorare a comunicarii
3. Conflictul si managementul conflictului
4. Deficitul de comunicare si riscul pentru suicid la copii si adolescenti

Capitolul 8: Rezolvarea de probleme (Domnica Petrovai)

1. Conceptul de problema
2. Procesul rezolutiv

Capitolul 9: Stilu1 de viata (Domnica Petrovai, Adriana Baban)

1. Stil de viata sanogen si stil de viata patogen
2. Rolul programelor de preventie a imbolnavirilor si a educatiei pentru sanatate
3 Fumatul si dependenta de nicotina
4. Alcoolul si dependenta de alcool
5. Drogurile si dependenta de droguri

Capitolul 10: Psihosexualitatea (Adriana Baban, Domnica Petrovai)

1. Sexualitatea - dimensiune complexa a fiintei umane
2. Scopul educatiei sexuale
3. Tematica orelor de educatie sexuala
4. Preventia abuzului sexual
5. Obstacole in realizarea educatiei sexuale

Capitolul 11: Strategii de invatare (Gabriela Lemeni)

1 Ce sunt strategiile de invatare?
2 Modalitati de selectare a strategiilor de invatare
3 Deprinderi eficiente de studiu
4. Ce ne motiveaza pentru studiu?

Capitolul 12: Stresul si controlul stresului (Adriana Baban)

1. Ce este stresul?
2. Componentele stresului
3. Modalitati de management al stresului

Capitolul 13: Creativitatea si stimularea comportamentului creativ (Viorel Mih)

1. Notiuni introductive
2. Mituri despre creativitate
3. Abordarea creativitatii
4. Scoala si creativitatea
5. Metode de stimulare a creativitatii

Capitolul 14: Managementul clasei (Domnica Petrovai, Gabriela Lemeni)

1. Strategiile preventive
2. Strategii de modificare comportamentala

Capitolul 15: Orientarea pentru cariera (Gabriela Lemeni)

1. Specificul activitatilor de orientare
2. Constructia identitatii vocationale
3. Investigarea caracteristicilor personale relevante pentru cariera
4. Comportamentul explorator
5. Decizia de cariera

Capitolul 16: Model de programa pentru orele de consiliere si orientare sau dirigintie (Adriana Baban Domnica Petrovai, Gabriela Lemeni)

1. Obiective cadru, de referinta si operationale pentru clasele I-II; continuturi si sugestii metodologice
2. Obiective cadru, de referinta si operationale pentru clasele III-VI; continuturi si sugestii metodologice
3. Obiective cadru, de referinta si operationale pentru clasele VII-IX; continuturi si sugestii metodologice
4. Obiective cadru, de referinta si operationale pentru clasele X-XII; continuturi si sugestii metodologice

Anexe: Fise de lucru pentru elevi

Fragmente din carte

Formarea stilului de viata sanatos

Modelul convingerilor despre sanatate (Health Belief Model – HBM) a fost dezvoltat pentru a explica modul de formare a comportamentelor relationate cu sanatatea. Conform acestui model, un comportament se formeaza prin evaluarea de catre individ a doua componente:

1. Perceptia amenintarii bolii sau a comportamentului de risc;
2. Costurile si beneficiile comportamentului.

Perceptia amenintarii este determinata de informatiile pe care un tanar le are despre acel comportament sau acea boala si este influentata de trei factori: a) valorile generale privind sanatatea („Sunt preocupat de sanatatea mea”); b) convingerile privind vulnerabilitatea la o anumita boala („Mama mea este supraponderala, asa ca si eu voi fi supraponderala”); c) convingerile despre consecintele bolilor („Voi muri daca voi avea cancer pulmonar”). Alti factori care sunt relevanti in perceptia amenintarii: variabilele demografice (varsta, sex, rasa, etnie), variabile psihosociale (caracteristici de personalitate, norme sociale, presiunea grupului), variabile structurale (cunostintele despre o boala).

Evaluarea costurilor si a beneficiilor adoptarii unor comportamente este un alt factor important in formarea atitudinii fata de comportamentele protectoare si de risc si are un rol important in luarea unei decizii adecvate pentru adoptarea unui stil de viata sanatos. Aceste „costuri” sau consecinte pot fi materiale („Nu am bani sa merg la o sala de sport”) sau psihologice („Nu voi mai avea atat de mult timp sa stau cu prietenii mei, daca merg la sport.”). Elevii trebuie invatati sa evalueze aceste costuri si consecinte in adoptarea unui comportament.

Teoria planificarii comportamentale (Fishbein & Ajzen, 1986) este o teorie cognitiva care explica formarea comportamentelor sanatoase sau de risc prin trei componente: atitudinile fata de un comportament specific, normele subiective fata de comportament si perceptia controlului (intern si extern) comportamental. (...)

Teoria autoeficacitatii (Bandura, 1982). Autoeficacitatea se refera la increderea unei persoane in capacitatile sale de a-si mobiliza resursele cognitive si motivationale necesare adoptarii unor comportamente. Autoeficacitatea este un proces cognitiv care genereaza optiuni, emotii, motivatii si comportamente (Baban, 1998). Acest proces este influentat de: 1) perceperea succeselor si a esecurilor din performantele anterioare; 2) observarea comportamentelor celorlalti; 3) feddbackul din partea celorlalti; 4) starea noastra fiziologica. Un tanar care incearca sa renunte la fumat si are frecvente esecuri isi dezvolta un sentiment scazut de autoeficacitate, ceea ce il face sa renunte la modificarea comportamentului.

Constientizarea tinerilor in legatura cu acest proces este importanta pentru formarea si mentinerea comportamentelor corespunzatoare unui stil de viata sanatos. De cele mai multe ori, adolescentii adopta comportamentul de risc pentru a face fata unor situatii, ignorand consecintele de lunga durata ale acestuia.

Comportamente protectoare ale sanatatii:

• Exercițiul fizic;
• Alimentația echilibrată;
• Balanta dintre munca-odihna-recreere;
• Protectia fata de expunerea prelungita la soare;
• Verificarile medicale periodice;
• Utilizarea centurilor de siguranta (in cazul masinii);
• Utilizarea castilor de protectie (in cazul bicicletei si motocicletei);
• Gandirea pozitiva despre sine, lume si viitor;
• Relationarea interpersonala armonioasa;
• Mentinerea suportului social (familie, prieteni, confident);
• Controlul stresului;
• Aderenta la tratament in cazul imbolnavirilor.

Functiile comportamentelor de risc pentru tineri (Nubeam, Booth, 1994):

(a) Exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si fata de normele conventionale ale societatii – de exemplu, consumul de droguri;
(b) O modalitate de identificare cu grupul si de a fi acceptat de grup – de exemplu, fumatul;
(c) Exprimarea si confirmarea valorilor identitatii personale – de exemplu, consumul de alcool;
(d) Un semn de maturitate, prin adoptarea unor comportamente adulte – de exemplu, consumul de alcool, fumatul;
(e) Mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stres, frustrare, inadecvare, ese sau la situatiile anticipate ca fiind de esec – de exemplu, consul de alcool, droguri, fumat;
(f) O functie de recreere, amuzament, experiente inedite sau pentru a „rupe” rutina – de exemplu, consumul de droguri.

Studiile in domeniu arata ca, in general, comportamentele de risc nu apar izolate, ci intr-un set comportamental. Relatia dintre fumat, consumul de alcool si consumul de droguri, ca si intre consumul de alcool sau de droguri si actele sexuale neprotejate, sunt cele mai semnificative. S-a evidentiat o relatie inversa intre fumat si exercitiul fizic, tinerii care sunt activi din punctul de vedere al activitatii fizice fumeaza intr-o proportie semnificativ mai mica decat cei care sunt inactivi sportiv.

Adoptarea unor comportamente de ris poate duce uneori la dependenta. Rolul preventiei in acest caz este esential. Dependenta de substante se refera la o utilizare repetitiva a unor substante psihoactive, in scopul producerii placerii sau al evitarii disconfortului fizic si emotional. Dependenta de substante comporta trei aspecte importante: 1) substanta controleaza comportamentul consumatorului prin nevoie de autoadministrare in mod repetat; 2) substanta afecteaza sistemul nervos central prin modificarea functionarii normale a creierului. Aceste modificari au ca efecte anumite schimbari ale starilor emotionale, ale gandirii si ale perceptiei; 3) actioneaza ca o intarire (ca un stimul recompensa) care sustine dorinta persoanei de a continua sa consume substanta. In consecinta. Dependenta de substante se caracterizeaza prin modificari negative comportamentale, afective, mentale si de sanatate. Dependenta este de mai multe tipuri:

• Dependenta de nicotina;
• Dependenta de alcool;
• Dependenta de droguri;
• Dependenta de medicamente (de exemplu, tranchilizante, somnifere).

Toate aceste categorii enuntate formeaza asa-numita dependenta de substante. Exista insa si alte tipuri de dependenta, cum ar fi de exemplu:

• Dependenta de internet;
• Dependenta de jocuri de noroc;
• Dependenta de relatii interpersonale nesanatoase.

(...)

Fumatul si influenta grupului

Grupul de apartenenta joaca un rol important in formarea unor norme pozitive fata de fumat la adolescenti si tineri. Studiile din domeniu au identificat la membrii grupului de apartenenta similaritatea comportamentului de fumat. Grupurile sociale au un set de norme, prin care grupul se defineste si se diferentiaza fata de alte grupuri. Comportamentul de grup este comportamentul indivizilor care impartasesc aceeasi identitate sociala.

Sentimentul de apartenenta la un grup este asociat cu uniformitatea stereotipa sociala a comportamentelor, atitudinilor, perceptiilor si valorilor. Fumatul este un comportament complex, manifestat cu predilectie in situatii sociale si care, astfel, poate avea rolul unui "cod semiotic", prin care grupul se diferentiaza de alte grupuri sociale.

Forta influentei sociale produce omogenitate comportamentala in grupurile de prieteni. Obervarea omogenitatii comportamentale a membrilor grupului arata ca procesul de selectie a prietenilor se face pe baza similaritatii comportamentale. Tinerii isi aleg prietenii care au comportamente similare cu ale lor. Comportamentul de grup presupune conformitatea membrilor grupului cu reprezentarea cognitiva a normelor si a comportamentelor stereotipe ale grupului. Notiunea de perceptie a presiunii sociale este relationata cu conceptul de conformitate cu expectantele celorlalti si mai putin cu propria reprezentare cognitiva a setului de norme al grupului.

Procesul de identificare cu grupul social are trei faze: 1) influenta informationala - in care indivizii se definesc ca fiind membri ai unui grup sau categorie sociala; 2) invatarea normelor stereotipe ale grupului; 3) asumarea normelor grupului, astfel comportamentele lor devenind normative. Tinerii au, in acest fel, un rol activ in selectarea grupului social de apartenenta.

Interventiile anti-fumat trebuie sa descurajeze functia sociala a fumatului si sa incurajeze formarea altor norme sociale.

Aprecieri si cronici

Cartea Consiliere educationala reprezinta o premiera in literatura de specialitate din tara noastra prin aria larga de teme abordate, calitatea informatiilor prezentate si caracterul ei aplicativ. Expresie a bogatei experiente de munca a autorilor in domeniul consilierii, cartea vine in intampinarea noilor nevoi ale scolii romanesti, de formare si dezvoltare complexa a elevului.

- Prof. dr. Ioan Radu

Consiliere educationala este una dintre acele rare carti in care utilitatea si rigoarea stiintifica ating parametrii maximali. O lucrare ce va avea, cu siguranta, impact masiv asupra vietii din scolile noastre.

- Prof. dr. Mircea Miclea

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015