Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





88 TITLURI DISPONIBILE

33 TITLURI DISPONIBILE

160 TITLURI DISPONIBILE

12 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Adevarul (cinstit) despre necinste - Dan Ariely       Adevarul (cinstit) despre necinste
de

De cate ori avem ocazia zilnic sa trisam? De cate ori profitam de ea? In ce moment putem trece granita catre infractiune? Cum uitam de morala si etica atunci cand interesele, nevoile sau dorintele noastre incalca drepturile altora? Cine si cum stabileste ce este moral si etic? Dan Ariely, psiholog si economist, propune cititorilor o discutie, bazata pe ultimele studii din psihologia sociala, sociologie si economia comportamentala, despre minciuni, inselaciuni si infractiuni in cartea -Adevarul (cinstit) despre necinste.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc



      



Editura: Publica
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 286
   
Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2012
Traducere din limba engleza de Dan Craciun
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-8360-13-3

Dan Ariely

Dan Ariely este titularul catedrei James B. Duke de Psihologie si Economie comportamentala de la Duke University. Acolo sustine cursuri in cadrul Fuqua School of Business, la Centrul pentru Neurostiinte Cognitive, la Facultatea de Economie si Scoala de Medicina. Detine un doctorat in psihologie cognitiva si un altul in administrarea afacerilor. Dan Ariely este interesat de explicarea si clarificarea comportamentelor umane irationale cu ajutorul ultimelor descoperiri stiintifice din zona psihologiei comportamentale si a stiintelor sociale in general.



Pagini din carte

      



Cuprinsul cartii

Cuvant inainte
Introducere

1. Testarea simplului model al infractiunii rationale (SMIR)
2. Umor cu factorul vrajeala
2B. Golf
3. Orbiti de propriile noastre motivatii
4. De ce slabim franele cand suntem obositi
5. De ce purtand imitatii trisam mai mult
6. Cum ne amagim singuri
7. Creativitate si necinste
8. Inselaciunea contagioasa
9. Inselaciune si colaborare
10. Un final semioptimist

Multumiri
Lista colaboratorilor
Note
Bibliografie si lecturi suplimentare




Fragmente din carte

Introducere

Ce stim despre cauzele lipsei de onestitate? In economia rationala, ideea dominanta despre inselatorie ii apartine unui economist de la Universitatea din Chicago, Gary Becker, laureat al premiului Nobel, care a sugerat ca oamenii comit infractiuni bazandu-se pe o analiza rationala a fiecarei situatii. Conform descrierii schitate de catre Tim Harford in cartea sa, The Logic of Life, nasterea acestei teorii a fost cat se poate de prozaica. Intr-o zi, Becker era pe cale sa intarzie la o intalnire si, din cauza raritatii locurilor de parcare legala, s-a hotarat sa parcheze ilegal si sa riste o amenda. Becker si-a examinat propriul sau proces de gandire si a remarcat ca decizia lui fusese in totalitate o chestiune de evaluare comparativa a costului imaginabil - sa fie prins, amendat si poate remorcat - fata de beneficiul de a fi punctual la intalnire. El a mai remarcat, totodata, ca in cantarirea costurilor si a beneficiilor nu incapuse nicio consideratie privind ceea ce este corect sau incorect; era vorba pur si simplu de o comparatie intre rezultatele posibil pozitive si cele negative.

Si astfel s-a nascut Simplul Model al Infractiunii Rationale (SMIR). Conform acestui model, cu totii gandim si ne comportam in mare masura asa cum a facut-o Becker. Ca un borfas de rand, cu totii urmarim avantajul propriu in timp ce ne croim un drum prin viata. Daca facem acest lucru jefuind banci sau scriind carti este lipsit de importanta pentru evaluarile noastre rationale ale costurilor si beneficiilor. Conform logicii lui Becker, daca am ramas fara bani si se intampla sa trecem cu masina pe langa un minimarket, estimam rapid cati bani sunt in casa de marcat, apreciem probabilitatea de a fi prinsi si ne imaginam ce pedeapsa ne asteapta daca suntem prinsi (evident, scazand reducerea pedepsei pentru buna purtare). Pe baza acestui calcul de cost-beneficiu, decidem apoi daca merita sa jefuim magazinul sau nu. Esenta teoriei lui Becker este ca deciziile privind cinstea, la fel ca majoritatea altor decizii, se bazeaza pe o analiza de cost-beneficiu.

SMIR este un model foarte simplu al necinstei, dar se pune intrebarea daca el descrie cu exactitate comportamentul oamenilor in lumea reala. Daca o face, atunci societatea dispune de doua mijloace clare de abordare a lipsei de onestitate. Primul este cresterea probabilitatii de a fi prins (angajand mai multi politisti si instaland mai multe camere de supraveghere, de exemplu). Al doilea este inasprirea pedepselor pentru cei care sunt prinsi (de exemplu, prin impunerea unor pedepse cu inchisoarea si a unor amenzi mai aspre). Acesta, prieteni, este SMIR, cu implicatiile sale clare privind aplicarea legii, pedeapsa si necinstea in general.

Dar ce se intampla daca viziunea destul de simpla a SMIR despre necinste este inexacta sau incompleta? Daca asa stau lucrurile, atunci abordarile standard menite sa combata necinstea devin ineficiente si insuficiente. Daca SMIR este un model imperfect al cauzelor lipsei de onestitate, atunci avem nevoie in primul rand sa pricepem ce forte ii determina realmente pe oameni sa triseze si apoi sa aplicam aceasta intelegere superioara spre a tempera necinstea. Este exact ceea ce trateaza aceasta carte.

Viata intr-o lume SMIR

Inainte sa examinam fortele care influenteaza onestitatea sau necinstea noastra, sa facem rapid un experiment mintal. Cum ar decurge vietile noastre daca am adera cu totii strict la SMIR si am avea in vedere numai costurile si beneficiile actiunilor noastre?

Daca am trai intr-o lume bazata numai pe SMIR, am efectua o analiza de cost-beneficiu asupra tuturor deciziilor noastre si am face numai ceea ce pare sa fie lucrul cel mai rational. Nu am lua decizii bazate pe emotii sau incredere, astfel incat cel mai probabil ne-am incuia portofelele intr-un fiset atunci cand iesim doar un minut din birou. Ne-am pastra banii sub saltea ori i-am zavori intr-un seif ascuns. Nu am dori sa-i rugam pe vecini sa ne ridice corespondenta cat timp suntem plecati in vacanta, de teama ca ar putea sa ne fure catrafusele. I-am supraveghea cu ochi de uliu pe colegii de serviciu. Strangerile de mana ca forma de angajament n-ar avea nicio valoare; contractele legale ar fi necesare pentru orice tranzactie, ceea ce inseamna, de asemenea, ca ne-am petrece, probabil, o parte substantiala din timp in batalii legale si litigii. Am putea decide sa nu avem copii, deoarece atunci cand cresc, si ei, la randul lor, ar incerca sa fure tot ce avem si, locuind in casele noastre, ar avea o multime de prilejuri s-o faca.

Desigur, este usor de vazut ca oamenii nu sunt niste sfinti. Nu suntem nici pe departe perfecti. Dar, daca sunteti de acord ca lumea SMIR nu este o imagine corecta a modului in care gandim si ne purtam, nici o descriere exacta a vietii noastre de toate zilele, atunci acest experiment mintal sugereaza ca nu inselam si nu furam atat de mult pe cat am face-o daca am fi perfect rationali si am actiona doar in conformitate cu interesul nostru egoist.

................

Scopul principal al acestei carti este sa examineze fortele rationale implicate in analiza de cost-beneficiu, despre care se presupune ca induc un comportament necinstit, dar care (dupa cum veti vedea) de multe ori nu fac acest lucru, precum si fortele irationale despre care credem ca nu conteaza, dar care adesea joaca un rol important. Drept marturie, atunci cand lipseste o mare suma de bani, cel mai adesea ne gandim ca este opera unui infractor cu sange rece. Insa (...) inselatoria nu-i apartine neaparat unui individ ce face o analiza de cost-beneficiu, furand apoi o gramada de bani. In schimb, este mai curand rezultatul actiunii multor oameni, care tacit se simt indreptatiti sa ia in repetate randuri cate o mica suma de bani sau cate putin din marfa. In cele ce urmeaza, vom explora fortele care ne indeamna sa trisam si vom privi mai indeaproape ceea ce ne determina sa ramanem cinstiti. Vom discuta despre ceea ce face ca necinstea sa-si ridice capul hidos si despre modul in care trisam in vederea propriului nostru beneficiu, in timp ce pastram o imagine pozitiva despre noi insine - o fateta a comportamentului nostru care intareste in mare parte lipsa noastra de onestitate.

Explorand tendintele elementare ce stau la baza necinstei, ne vom indrepta atentia catre unele experimente ce ne vor ajuta sa descoperim fortele psihologice si ambientale care
amplifica sau tempereaza onestitatea in viata noastra de zi cu zi, printre care conflictele de interese, contrafacerile, peschesurile, inventivitatea si simpla oboseala. Vom explora, de asemenea, aspectele sociale ale necinstei, inclusiv modalitatile in care ceilalti ne influenteaza felul in care intelegem binele si raul, precum si capacitatea noastra de a trisa atunci cand altii pot beneficia de pe urma necinstei noastre. In sfarsit, vom incerca sa intelegem cum functioneaza necinstea, cum depinde ea de structura mediului nostru cotidian si in ce conditii este probabil sa fim mai mult sau mai putin necinstiti.

Pe langa explorarea fortelor care imping la necinste, unul dintre principalele beneficii practice ale abordarii economiei comportamentale este acela ca ne arata influentele interne si ambientale asupra comportamentului nostru. Odata ce intelegem mai limpede fortele care ne conduc realmente, descoperim ca nu suntem neajutorati in fata slabiciunilor noastre omenesti (printre care si necinstea), ca putem sa ne restructuram mediul si ca, prin aceasta, putem dobandi comportamente si rezultate mai bune.

Sper ca investigatia pe care o prezint in capitolele ce urmeaza ne va ajuta sa intelegem ce anume genereaza propriul nostru comportament necinstit si ne va indica unele solutii interesante de a-l tine in frau si de a-l limita.

Testarea simplului model al infractiunii rationale (SMIR)

In calitate de profesor universitar, incerc sa balmajesc un pic lucrurile ca sa tin treaza atentia studentilor fata de materialul expus. In acelasi scop, invit uneori la curs niste conferentiari interesanti, ceea ce este, totodata, un mod placut de a scurta timpul pe care eu il dedic pregatirii cursului. In esenta, este o situatie de castig-castig-castig pentru conferentiarul invitat, pentru studenti si, desigur, pentru mine.

La una dintre aceste prelegeri "scapa de predare pe gratis“, am chemat un invitat special la cursul meu de economie comportamentala. Acest barbat inteligent, bine situat, are o evolutie excelenta: inainte sa fi devenit legendarul consultant de afaceri al unor banci si directori executivi de prim rang, a obtinut titlul de doctor in drept si, inainte de asta, o diploma la Princeton. "In decursul ultimilor ani“, le-am spus studentilor, "distinsul nostru invitat a ajutat elitele lumii afacerilor sa-si indeplineasca visurile!“

Cu aceasta introducere, invitatul a iesit la rampa. A fost foarte direct de la bun inceput. "Astazi va voi ajuta sa va indepliniti visurile. Visurile voastre legate de BANI!“, a strigat el cu glasul tunator al unui instructor de Zumba. "Baieti, vreti sa faceti ceva BANI?“ Toata lumea a dat din cap si a ras, apreciind abordarea lui entuziasta si fara fasoane. "Este cineva de fata bogat?“, a intrebat el. "Ştiu ca eu sunt, dar voi, studentii, nu sunteti. Nu, cu totii sunteti saraci. Dar asta se va schimba prin puterea ESCROCHERIEI! Sa trisam!“ A recitat apoi numelor unor trisori infami, de la Genghis Han pana in prezent, printre care o duzina de directori generali, Alex Rodriguez, Bernie Madoff, Martha Stewart si altii. "Cu totii vreti sa fiti ca ei“, i-a zgandarit el. "Vreti sa aveti putere si bani! Şi toate pot fi ale voastre prin intermediul inselaciunii. Fiti atenti si va voi darui secretul!“

Dupa aceasta insufletitoare introducere, venise momentul unui exercitiu in grup. El le-a cerut studentilor sa inchida ochii si sa inspire adanc de trei ori. "Inchipuiti-va ca ati trisat si ati facut primele voastre zece milioane de dolari“, a spus el. "Ce veti face cu acesti bani? Tu! Cel cu bluza turcoaz!“
"O casa“, a raspuns timid studentul.
"O CASA? Noi, oamenii bogati, ii spunem VILA. Tu?“
"O vacanta.“
"Pe insula voastra privata? Perfect! Cand faceti genul de bani pe care-i ca.tiga marii escroci, viata vi se schimba. Avem aici vreun gurmand?“
Cativa studenti au ridicat mainile.
"Ce ziceti de un pranz gatit personal de Jacques Pepin? O degustare de vin la Chateauneuf-du-Pape? Cand castigati destui bani, puteti sa traiti de-a pururi pe picior mare. Intrebati-l pe Donald Trump! Uite, stim cu totii ca pentru zece milioane de dolari v-ati calca prietenul sau prietena cu masina. Sunt aici ca sa va spun ca este okay si ca sa eliberez frana de mana pentru voi!“

Cam in acel moment, majoritatea studentilor au inceput sa-si dea seama ca nu aveau de-a face cu un discurs serios. Insa, dupa ce petrecusera ultimele zece minute depanand visuri despre toate lucrurile incitante pe care le-ar face cu primele lor zece milioane de dolari, erau sfasiati intre dorinta de a fi bogati si recunoasterea faptului ca escrocheria este moralmente rea.
"Pot sa simt ezitarea voastra“, a spus conferentiarul. "Nu trebuie sa permiteti emotiilor sa va dicteze actiunile. Trebuie sa va infruntati temerile cu o analiza de cost-beneficiu. Care sunt argumentele in favoarea imbogatirii prin frauda?“, a intrebat el.
"Te umpli de bani!“, au raspuns studentii.
"Corect. Şi care sunt argumentele contra?“
"Esti prins!“
"Ah“, a spus conferentiarul. "Exista o POSIBILITATE de a fi prinsi. DAR - iata secretul! A fi prins cu o escrocherie nu e totuna cu a fi pedepsit pentru inselaciune. Uitati-va la Bernie Ebbers, fostul director general al WorldCom. Avocatul sau a scos la inaintare apararea «vai, ma scuzati», spunand ca Ebbers pur si simplu nu a stiut ce se intampla. Sau Jeff Skilling, fost director general al Enron, autorul unui celebru e-mail, in care spunea: «Distrugeti documentele, sunt pe urmele noastre». Ulterior, Skilling a declarat la proces ca fusese doar «sarcastic»! Apoi, daca aceste aparari nu merg, puteti oricand sa spalati putina intr-o tara fara acorduri de extradare!“

Incet, dar sigur, invitatul meu - care, in viata reala, este un marcant actor de comedie, pe nume Jeff Kreisler, si autorul unei carti satirice intitulate Get Rich Cheating - sustinea o pledoarie solida pentru abordarea deciziilor financiare numai pe baza unei analize de cost-beneficiu, ignorand total orice consideratii morale. Urmarind prelegerea lui Jeff, studentii au inteles ca, dintr-o perspectiva perfect rationala, el avea intru totul dreptate. Dar, in acelasi timp, nu puteau sa nu se simta iritati si dezgustati de ideea ca escrocheria este cea mai buna cale spre succes.

La sfarsitul orei, le-am cerut studentilor sa mediteze la masura in care propriul lor comportament se potriveste cu SMIR. "Cate prilejuri de a trisa fara sa fiti prinsi aveti intr-o zi obisnuita?“, i-am intrebat. "De cate astfel de prilejuri profitati? Cat de multa escrocherie in plus am vedea in jurul nostru daca fiecare dintre noi ar opta pentru abordarea de tip cost-beneficiu a lui Jeff?“





Alte carti de acelasi autor

Irationalitatea benefica    Irationalitatea benefica

Pagini: 340
Pret: 52.00 lei
Al dumneavoastra, irational    Al dumneavoastra, irational

Pagini: 256 / Pret: 48.00 lei
Dan Ariely si William Haefeli, ambii psihologi, Haefeli fiind si caricaturist cu indelungata experienta, au adunat in cartea -Al dumneavoastra, irational- experientele lor de viata si de studiu pentru a impartasi cititorilor modul in care mintea ne coordoneaza actiunile si cum putem sa ne autoeducam pentru a lua deciziile cele mai bune pentru noi insine.
Dolari si ratiune. De ce intelegem gresit banii si cum putem sa-i cheltuim mai intelept?    Dolari si ratiune. De ce intelegem gresit banii si cum putem sa-i cheltuim mai intelept?

Pagini: 368 / Pret: 47.00 lei
Autorii dezvaluie care sunt fortele emotionale care lupta impotriva noastra si modul in care le putem contracara. Combinand studii de caz si anecdote cu sfaturi si explicatii concrete, ei aduc la lumina temerile si dorintele inconstiente care stau la baza celor mai paguboase automatisme financiare ale noastre si ne invata cum sa ne imbunatatim obiceiurile legate de bani.






Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015