Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





81 TITLURI DISPONIBILE

28 TITLURI DISPONIBILE

153 TITLURI DISPONIBILE

8 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:

      
Disonanta cognitiva. Noi perspective asupra unei teorii fundamentale pentru psihologie - Eddie Harmon-Jones       Disonanta cognitiva. Noi perspective asupra unei teorii fundamentale pentru psihologie
de

Ce procese mentale au loc atunci cand o persoana stie ca face ceva nesanatos? Ce se intampla cu o persoana onesta care spune o „minciuna nevinovata"? Daca trebuie sa alegem intre doua variante la fel de atragatoare, cum se schimba modul in care judecam valoarea optiunilor dupa ce alegerea a fost facuta?

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 552
   
Anul aparitiei: 2020
Editia originala: 2019
Traducere din limba engleza de Roxana Nourescu
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-40-0765-0


Descrierea editorului

Ce procese mentale au loc atunci cand o persoana stie ca face ceva nesanatos? Ce se intampla cu o persoana onesta care spune o „minciuna nevinovata"? Daca trebuie sa alegem intre doua variante la fel de atragatoare, cum se schimba modul in care judecam valoarea optiunilor dupa ce alegerea a fost facuta?

In 1954 Leon Festinger a formulat teoria disonantei cognitive pentru a descrie fenomenul psihic care apare in astfel de situatii. In anii care au urmat, disonanta cognitiva a devenit un pilon central al psihologiei.

Volumul de fata cuprinde atat prima formulare a teoriei disonantei cognitive si comentariile lui Festinger la 30 de ani de la lansarea acestei teorii, cat si o serie de idei si studii ingenioase ale unui colectiv de cercetatori din Canada, Franta, Japonia si Statele Unite, a caror intentie comuna a fost intelegerea mai profunda a fenomenului de disonanta cognitiva si a legaturilor sale cu procesele motivationale.

In timpul scurs de la prezentarea sa de catre Festinger, acum mai bine de saizeci de ani, teoria disonantei cognitive a continuat sa genereze cercetari, revizuiri si controverse.

Unul dintre motivele pentru care teoria a fost atat de productiva este ca ea a fost enuntata in termeni generali si abstracti. Ca urmare, poate fi aplicata unei palete largi de teme din psihologie care implica interactiunea dintre cognitie, motivatie si emotie. O persoana poate avea cognitii despre comportamente, perceptii, atitudini, convingeri si sentimente. Cognitiile pot fi despre sine, despre o alta persoana, despre un grup sau elemente din mediu. Teoria este relevanta pentru multe subiecte diferite, nu doar pentru unul.



Eddie Harmon-Jones

Eddie Harmon-Jones este profesor de psihologie la University of New South Wales. Cercetarile sale se centreaza pe studiul emotiei si motivatiei, implicarea lor in procesele sociale si cognitive si substratul lor fiziologic. A scris peste 200 de articole pe aceasta tema.



Pagini din carte

      



Cuprinsul cartii

Colaboratori
Cuvant‑inainte la prima editie in limba engleza
Cuvant‑inainte la a doua editie in limba engleza
Prefata


1. O introducere in teoria disonantei cognitive si o sinteza a perspectivelor actuale asupra teoriei — Eddie Harmon‑Jones si Judson Mills

I. Perspective care folosesc versiunea a teoriei

2. Imbunatatind versiunea din 1957 a teoriei disonantei — Judson Mills
3. Un punct de vedere radical asupra teoriei disonantei — Jean‑Leon Beauvois si Robert‑Vincent Joule
4. Intelegerea motivatiei care sta la baza efectelor de disonanta: Modelul centrat pe actiune — Eddie Harmon‑Jones si Cindy Harmon‑Jones
5. Ce este congruenta cognitiva si de ce conteaza aceasta? — Bertram Gawronski si Skylar M. Brannon
6. Disonanta in prezent: Modul in care discrepantele accesibile influenteaza distresul si diferitele aparari — Ian McGregor, Ian R. Newby‑Clark si Mark P. Zanna

II. Rolul sinelui in disonanta

7. Disonanta, ipocrizia si conceptia de sine — Elliot Aronson
8. Teoria confirmarii sinelui. Actualizare si evaluare — Joshua Aronson, Geoffrey Cohen si Paul R. Nail
9. In cautarea motivatiei pentru reducerea disonantei: Tendinta de a diminua consecintele nedorite — Joel Cooper

III. Modele matematice, activari neuronale si raspunsuri afective

10. Modelarea disonantei cognitive ca retea paralela de constrangere‑satisfacere, cu invatare — Stephen J. Read si Brian M. Monroe
11. Baza neuronala a disonantei cognitive — Keise Izuma si Kou Murayama
12. Studiile proceselor de disonanta, dincolo de schimbarea atitudinii: O reconsiderare a rolului disconfortului — Patricia G. Devine, John M. Tauer, Kenneth E. Barron, Andrew J. Elliot, Kristen M. Vance si Eddie Harmon‑Jones

Anexa A: Comunicarea sociala si cognitia: Un proiect preliminar extrem de tentant — Leon Festinger (1954)
Anexa B: Reflectii pe tema disonantei cognitive: 30 de ani mai tarziu — Leon Festinger (1987)
Anexa C: Nota istorica privind testele lui Leon Festinger asupra teoriei disonantei — Judson Mills




Fragmente din carte

Grupul credea intr‑o profetie despre un potop care va inunda continentul. Se presupunea ca profetia a fost transmisa din spatiu unei femei din grup. Membrii credeau ca si ei au fost alesi printre supravietuitori si ca vor fi evacuati de o farfurie zburatoare. Cand potopul nu a mai avut loc, membrii care erau singuri in acel moment nu si‑au mentinut credinta. Cei care asteptau evenimentul impreuna cu altii din grup si‑au pastrat credinta. Femeia (care „primea mesaje din spatiul extraterestru") a relatat ca a primit un mesaj care le spunea ca potopul a fost impiedicat de Dumnezeu datorita existentei grupul ca o forta a binelui. Inainte de infirmarea credintei despre potop, grupul se angajase in cateva activitati de prozelitism. Dupa infirmare insa, membrii grupului s‑au angajat intr‑un prozelitism acerb.








Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015