Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie

Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie
de Viorel Lupu

Cartea -Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie- cuprinde o prezentare practica si teoretica a unor tehnici de psihoterapie cognitiv-comportamentala aplicabile la clientii cu tulburari sexuale. In baza experientei clinice a medicului primar psihiatru, doctor in medicina, conf. dr. Viorel Lupu, cazurile abordate ca exemple constituie ilustrari valoroase de aplicare concreta a acestor tehnici in tulburarile sexuale.

Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 168

Anul aparitiei: 2010
Editia originala: -
Editia originala aparuta in limba romana

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 240 mm
ISBN: 978-973-7973-94-8

Descriere psihoshop.ro

Autorul cartii "Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie", Viorel Lupu, subliniaza inca de la inceput faptul ca "terapiile cognitiv-comportamentale isi propun sa implementeze, in scop terapeutic, principiile invatarii, care au fost demonstrate experimental in psihologia stiintifica (conditionarea clasica, operanta, invatarea sociala etc.)". El continua spunand ca "este vorba despre modificarea comportamentelor neadecvate cu scopul de a ameliora clinic semnificativ starea pacientului (manifestarile dezadaptative sunt combatute si eliminate, in timp ce manifestarile adaptative sunt favorizate si intarite). Aceasta modalitate de interventie psihoterapeutica se bazeaza totodata si pe modelele cognitive inerente care apar in cursul procesarii informatiei (gandirea constienta si inconstienta care filtreaza, moduleaza si organizeaza perceptia subiectilor). Nu numai comportamentul individului si procesele sale cognitive sunt importante din perspectiva obiectivelor terapiei, ci si rezolvarea problemelor emotionale ale acestuia." De aceea, terapia cognitiv-comportamentala abordeaza cele trei niveluri de operare individuala - comportamental, cognitiv si afectiv. Insa, subliniaza autorul, nu trebuie sa uitam de faptul ca "mediul influenteaza raspunsurile individuale, iar relatia individ-mediu poate fi remodelata favorabil de catre si pentru subiect, in conditiile unei terapii competente".

Autorul incepe cu trecerea in revista a notiunilor de neurofiziologie a comportamentului sexual uman, apoi abordeaza problema masturbatiei la adolescenti si tema extrem de delicata a abuzului sexual la copii si adolescenti. Masturbarea este vazuta ca o modalitate tranzitorie de autocunoastere, inainte de debutul vietii sexuale, iar in cazul abuzurilor sexuale autorul se concentreaza asupra impactului negativ ale acestora asupra comportamentului sexual al adultilor. Ramanand tot la varsta adolescentei, Viorel Lupu prezinta descoperirea homosexualitatii la pubertate, cu implicatiile complexe care deriva de aici, respectiv problema tulburarii de identitate sexuala si a parafiliilor la adolescenti.

In capitolul al VI-lea, autorul trece in revista cateva notiuni de baza din sexologie: problema comunicarii in cuplu, boala conjugala, principiile generale ale sexoterapiei, abilitatile necesare sexoterapeutului, modele comportamentale si cognitiv-comportamentale de diagnostic si tratament ale disfunctiilor sexuale la ambele sexe. Urmatorul capitol abordeaza tulburarile sexuale (tulburarile dorintei sexuale, tulburarile erectile, tulburarile de orgasm, ejacularea precoce, dispareunia feminina si masculina, vaginismul). Pentru fiecare dintre acestea, sunt prezentate definita, evaluarea, diagnosticul si analiza functionala, abordarea cognitiv-comportamentala a cazurilor si rezultatele terapiei.

Ultimul capitol al cartii "Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie", de Viorel Lupu, sunt descrise 12 studii de caz ale unor pacienti cu diverse tulburari sexuale, care au fost abordate in maniera cognitiv-comportamentala.

Cartea "Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie" este utila atat psihologilor, terapeutilor, medicilor, psihiatrilor, asistentilor sociali si pedagogilor, cat si studentilor care se pregatesc sa activeze in aceste meserii.

Conf. dr. Viorel Lupu este medic primar psihiatru, doctor in medicina si psihoterapeut - formator in psihoterapii cognitiv-comportamentale, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania si de Federatia Romana de Psihoterapie. Conf. dr. Viorel Lupu este vicepresedintele Asociatiei de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania si membru al European Association for the Study of Gambling.

Viorel Lupu

Conf. dr. Viorel Lupu este medic primar psihiatru, doctor in medicina si psihoterapeut-formator in psihoterapii cognitiv-comportamentale, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania si de Federatia Romana de Psihoterapie. Conf. dr. Viorel Lupu este vicepresedintele Asociatiei de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania si membru al European Association for the Study of Gambling.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Abstract
Cuvant inainte la editia a doua

I. Notiuni de neurofiziologie a comportamentului sexual

II. Masturbatia la varsta adolescentei
II.1. Masturbatia la adolescenti
II.2. Masturbatia la adolescente
II.3. Masturbatia la adolescenti, din punct de vedere psihopatologic

III. Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor
III.1. Date generale
III.2. Epidemiologie
III.3. Manifestari clinice si date paraclinice
III.4. Conduita terapeutica

IV. Homosexualitatea la varsta adolescentei
IV.1. Date generale
IV.2. Frecventa
IV.3. Descoperirea homosexualitatii in adolescenta
IV.4. Familiile homosexualilor
IV.5. Tehnici si preferinte homosexuale
IV.6. Determinismul homosexualitatii
IV.7. Conduita terapeutica

V. Tulburarile de identitate sexuala si parafiliile la adolescenti
V.1. Tulburarea de identitate sexuala a adolescentei
V.2. Parafiliile intalnite la adolescenti
V.2.1. Exhibitionismul
V.2.2. Fetisismul
V.2.3. Froteurismul
V.2.4. Pedofilia
V.2.5. Sadismul si masochismul sexual
V.2.6. Fetisismul transvestic
V.2.7. Voyerismul (Scoptofilia)

VI. Notiuni de baza in sexologie
VI.1. Problema comunicarii intr-un cuplu. Boala conjugala
VI.1.1. Boala conjugala
VI.2. Principiile generale ale sexoterapiei (Masters si Johnson)
VI.3. Abilitatile necesare sexterapeutului
VI.4. Modelele comportamentale si terapiile sexuale
VI.4.1. Analiza comportamentala
VI.4.2. Tehnici terapeutice
VI.4.3. Un model cognitiv-comportamental pentru diagnosticul si tratamentul disfunctiei sexuale la barbat
VI.4.4. Sexualitatea feminina
Model cognitiv-comportamental de interventie la femeie
VI.5. Problemele cuplului in sexologie

VII. Tulburarile sexuale
VII.1. Tulburarile dorintei sexuale
VII.1.1. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.1.2. Tratament
VII.1.3. Rezultate
VII.2. Tulburarile erectile
VII.2.1. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.2.2. Tratament
VII.2.3. Rezultate
VII.3. Tulburarile de orgasm
VII.3.1. Tablou clinic
VII.3.2. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.3.3. Tratament
VII.3.3.1. Tratamentul anorgasmiei primare
VII.3.3.2. Tratamentul anorgasmiei secundare
VII.3.4. Rezultate
VII.4. Ejacularea precoce
VII.4.1. Tabloul clinic al ejacularii precoce
VII.4.2. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.4.3. Tratamentul ejacularii precoce
VII.4.4. Rezultate
VII.5. Dispareunia
VII.5.1. Tablou clinic
VII.5.2. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.5.2.1. Dispareunia feminina
VII.5.2.2. Dispareunia masculina
VII.5.3. Tratamentul dispareuniei feminine
VII.5.4. Tratamentul dispareuniei masculine
VII.5.5. Rezultate
VII.6. Vaginismul
VII.6.1. Evaluare, diagnostic, analiza functionala
VII.6.2. Tratamentul vaginismului
VII.6.3. Rezultate

VIII. Abordarea cognitiv-comportamentala a cazurilor practice cu probleme sexuale
VIII.1. Cazul "Florin"
VIII.2. Cazul "Silviu"
VIII.3. Cazul "Giorgio"
VIII.4. Cazul "Marcel"
VIII.5. Cazul "George"
VIII.6. Cazul "Ionel"
VIII.7. Cazul "Iuliana"
VIII.8. Cazul "Elena"
VIII.9. Cazul "Cristina"
VIII.10. Cazul "Doriana"
VIII.11. Cazul "Iulian"
VIII.12. Cazul "Daniela"

Bibliografie

Fragmente din carte

Fragment din Capitolul VII.1 - Tulburarile dorintei sexuale

Problema legata de absenta dorintei sexuale a crescut in interes in ultima perioada, dupa ce ani de zile a fost neglijata, accentul fiind pus pe alte faze ale activitatii sexuale (faza de excitatie sau cea de orgasm). Prin anii 70, autorii au studiat specific faza deviatiei sexuale si au dezvoltat metode de evaluare si de interventie specifice acestei faze.

Interesul pentru studiul problemelor legate de dorinta sexuala a fost accentuat din trei motive. Primul, problema lipsei dorintei sexuale constituie tipul de problema sexuala pentru care cuplul consulta terapeutul cel mai frecvent. In al doilea rand, problema poate afecta functia sexuala atat masculina, cat si feminina. In al tteilea rand, aceasta problema se poate asocia cu alte probleme sexuale si de cuplu. Cand este cazul, tratamentul acestor diverse probleme este adesea complicat de prezenta absentei dorintei sexuale, care incetineste considerabil terapia celorlalte disfunctii sexuale, in principiu prin lipsa de complianta la metodele de tratament.

Tablou clinic

Nu este deloc usor sa definesti faza dorintei sexuale. Se poate considera ca este vorba de ansamblul comportamentelor motorii, verbale, cognitive si al fantasmelor, precum si al reactiilor afective cate preced comportamentul sexual propriu-zis. Persoanele care sufera de o problema a dorintei sexuale prezinta dificultati in unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte (verbal, cognitiv sau motor) ale fazei de dorinta sexuala. Aceasta problema este si mai dificil de descris decat o problema cate implica o reactie specfica a aparatului genital, curn ar fi disfunctia erectila la barbat sau o problema privind anorgasmia la femeie.

Conform sistemului multiaxial de evaluare a disfunctiilor sexuale (Schover si colab., 1982), pacientii cu acest fel de problema pot fi descrisi astfel:
1) Ei (ele) au o frecventa joasa a activitatii sexuale;
2) Ei (ele) prefera sa aiba activitati sexuale mai putin frecvent;
3) Ei (ele) au (sau au avut) mai putin frecvent activitati de masturbare;
4) Ei (ele) resimt mai putin frecvent dorinta de-a avea activitati sexuale;
5) Ei (ele) sunt nesatisfacuti (nesatisfacute) de sexualitatea lor;
6) Ei (ele) percep mai putin satisfactie sexuala decat partenerul (partenera);
7) Ei (ele) reactioneaza mai putin pozitiv la avansurile sexuale ale partenerului (partenerei);
8) Ei (ele) reactioneaza mai putin la prezentarea materialelor exotice sau pornografice.

Aceste persoane prezinta adesea si alte probleme sexuale (asociate fazelor de excitatie sau de orgasm), un nivel scazut de satisfactie asociat unor activitati sexuale si unui grad de detresa familiala mai ridicat decat cuplurile fara astfel de probleme. Repertoriul activitatilor sexuale al subiectilor cu probleme de dorinta sexuala este foarte restrans (Trudel, 1993).

Dorinta sexuala hipoactiva poate sa apara in contextul unei proaste functionari sexuale, secundare unei disfunctii sexuale sau unei stari de insatisfactie sexuala, sau poate traduce o proasta functionare a cuplului. In unele cazuri, continuarea acestor factori multipli poate genera o problema de dorinta sexuala hipoactiva.

La nivel teoretic, Trudel (1988) a explicat stabilirea si mentinerea dorintei sexuale hipoactive printr-un proces de evitare sau de scapare. Din diferite motive (prezenta unei disfunctii sexuale, prezenta unui nivel ridicat de insatisfactie sexuala prezenta unei stari de detresa familiala), activitatile sexuale sau ideea de-a avea relatii sexuale provoaca disconfort, pe care subiectul incearca sa-l diminueze. Aceasta problema se perpetueaza printr-un mecanism de evitare.

Evaluare, diagnostic, analiza functionala

DSM IV-TR da o definitie relativ putin precisa si, intr-o anutnita masura, circulara a dorintei sexuale hipoactive, care lasa loc unui nivel ridicat de subiectivitate din partea clinicianului, in special in ceea ce priveste deficienta "fantasmelor sexuale" si a "dorintei de a avea activitati sexuale".

Aceasta problema este definita astfel: absenta sau deficienta persistenta si repetata a fantasmelor sexuale si a dorintei de a avea relatii sexuale. Rationamentul pe care trebuie sa-l faca clinicianul asupra deficientei sau absentei trebuie sa tina seama de factori cum ar fi: varsta, sexul si contextul vietii persoanei. Trebuie diferentiate problemele dorintei sexuale primare sau secundare, care au aparut recent sau care exista de multa vreme. Este, de asemenea, important sa distingem problemele globale sau situationale care il fac pe subiect sa aiba o problema care-i afecteaza intreaga functionalitate sexuala sau este vorba doar de o problemaa de functionare sexuala. In majoritatea cazurilor, terapeutul are de-a face cu niste cazuri care au probleme secundare sau situationale cu un(o) partener(a) particular(a) (Trudel, 1993).

Este esential sa evaluam nu doar dorinta sexuala ca atare, ci si diversii factori care-i sunt asociati, sa stim functionarea sexuala in diversele faze ale activitata sexuale si functionarea cuplului. Printre cele mai importante elemente care trebuie evaluate in cursul interviului initial, trebuie mentionate:

a) frecventa zilnica a fantasmelor sexuale;
b) frecventa saptamanala a activitatilor sexuale;
c) numar de situatii in care subiectul initieaza activitati sexuale;
d) frecventa saptamanala a activitatilor sexuale pentru a raspunde dorintei partenerului (partenerei), mai mult decat pentru propria placere;
e) evaluarea ideilor negative care pot afecta functionarea sexuala a subiectilor;
f) evaluarea diverselor probleme sexuale (anorgasmie, disfunctii erectile); g) evaluarea satisfactiei sexuale si a diferitilor factori care pot s-o reduca (stereotipii sexuale, slaba dezvoltare a activitatilor preliminare excitatiei);
h) evaluarea situatiei cuplului sau a gradului de impas conjugal.

Tratament

Tratamentul este menit sa amelioreze calitatea vietii pe plan sexual si pe planul functionarii cuplului. Este vorba despre un tratament multimodal (Mc Carthy, 1984, LoPiccolo si Fridman, 1988, Trudel, 1993). Accentul va fi pus pe unul sau mai multe aspecte in functie de evaluarea preliminara.

1) Informatii asupra diverselor faze ale activitatii sexuale, inclusiv a fazei dorintei sexuale

In aceasta faza, terapeutul va furniza informatii asupra functionarii sexuale normale. Accentul va fi pus asupra dorintei sexuale obisnuite in opozitie cu o pozitie hipoactiva, mentionandu-se caracterul relativ al tuturor datelor statistice asupra acestor aspecte (frecventa activitatilor sexuale) si asupra importantei de a ajunge la un nivel de adaptare care sa fie satisfacator in interiorul cuplului.

2) Restructurarea unor idei negative care pot influenta dorinta sexuala bazala in sens negativ

Unele idei provenind dintr-o educatie sexuala severa sau din experiente sexuale anterioare negative pot influenta scaderea nivelului dorintei sexuale. De exemplu, o persoana poate sa aiba idei eronate, negative, de autodevalorizare legate de propriul corp, cu centrare pe zona organelor genitale. De asemenea, pot sa-i apara idei sau reactii negative, in timp ce se gandeste la propriul corp nud in timpul activitatii sexuale. Pacientul poate sa prezinte idei negative legate de desfasurarea activitatilor sexuale ("partenera nu este suficient de excitata", "partenerul meu nu are o erectie suficienta", "ea misca prea mult" sau "prea putin", "el nu ma atrage niciodata cum trebuie").

Ideile cultural raspandite pot produce o perceptie deformata asupra activitatii sexuale, crescand tensiunea din cursul acesteia si antrenand procesul de evitare. De exemplu, un barbat poate sa creada ca intreaga initiativa privind activitatea sexuala ii revine exdusiv lui. Invers, o femeie se poate considera total dependenta de partener in ceea ce priveste reactivitatea sa sexuala si, drept urmare, sa aiba experiente sexuale putin stimulante si care se vor termina prin dezinteres fata de viata sexuala.
Ideile negative pot surveni si in urma activitatii sexuale nereusite. Se poate concepe ca rezultatele activitatii sexuale se pot inscrie intr-o curba normala si ca rezultatele satisfacatoare in intregime sunt probabil exceptionale; se poate astfel intelege de ce unele persoane pot dezvolta idei devalorizante privind viata lor sexuala si isi vor pierde interesul.
Aceste cognitii se acompaniaza adesea de culpabilitate, deoarece persoana are impresia ca totul depinde de performantele sale considerate deficitare si de resentimentul indreptat impotriva partenerului (partenerei pe care (o) considera responsabil (responsabila) de calitatea slaba a relatiilor sexuale. Aceste idei trebuie contracarate prin strategii de restructurate cognitiva sau prin metode de terapie rationala.

3) Facilitarea aparitiei ideilor pozitive si a fantasmelor

Acest aspect poate imbraca diferite forme, incepand cu recomandarea lecturii literaturii erotice si continuand cu aplicarea unor strategii de crestere a prezentei fantasmelor sexuale. Pentru mai multi autori, cresterea freventei fantasmelor sexuale este un element esential in terapia acestei tulburari. Cu cat un subiect va avea fantasme sexuale mai frecvente si stimulative, cu atat dorinta sa sexuala va fi mai ridicata.

In continuare, va prezint un posibil scenariu cu etapele care trebuie urmate pentru cresterea fantasmelor unui subiect.

Prima etapa: Sublinierea importantei fantasmelor in etapa dorintei sexuale.

A doua etapa consta in a intreba pacientul (pacienta) daca are deja sau nu fantasme si daca da, sa le facem inventarul. Daca subiectul are fantasme, dar si le manifesta rar, trebuie sa se precizeze factorii care interfereaza cu procesul fantasmatic. Adesea, trebuie sa ne intoarcem la etapa anterioara si sa diminuam ideile negativc care interfereaza cu sexualitatea. Daca fantasmele sunt inexistente sau foarte rare, etapa urmatoare va consta in gasirea mijloacelor de a creste frecventa acestora. Subiectul va fi indrumat sa examineze diferite categorii de fantasme si sa precizeze care dintre ele ar fi susceptibila sa actioneze asupra dorintei sexuale si a activititatii sexuale.

Principalele categorii de fantasme sexuale sunt in numar de 6:

a) ideile erotice (activitati sexuale in grup);
b) locatii erotice (a avea relatii sexuale in locuri neobisnuite, cum ar fi pe plaja);
c) momente erotice (de exemplu, in timpul programelor TV);
d) persoane crotice (se gandeste la o persoana foarte excitanta: actor sau actrita sexy);
e) situatii erotice (a fi dezbracat de cineva);
f) senzatii erotice (zgomotul respiratiei unui partener, un suflu pe corp, un miros de parfum).

A treia etapa consta in consultarea unui material pe care subiectul il considera erotic.

In fine, a patra etapa consta in a-si imagina clar si in detaliu fantasmele pe care subiectul le considera cele mai stimulante. Subiectul va putea repeta acest exercitiu zilnic pana cand isi va putea imagina cu usurinta si in detaliu fantasmele pe care le considera mai excitante. Subiectul va putea repeta acest exercitiu zilnic si va fi sfatuit sa-si integreze in viata sa sexuala elementele din viata sa fantasmatica.

4) Cresterea calitatii si a caracterului stimulant al activitatilor sexuale in interiorul cuplului

O prima metoda se poate baza pe aplicarea tehnicilor dc sensibilizare corporala non-genitala si genitala propuse de Masters si Johnson. Aceste metode diminueaza anxietatea si reactiile negative ale subiectului care apar in timpul activitatii sexuale, favorizand emergenta raspunsurilor sexuale si perceptia acestora.

A doua strategie de interventie pune accentul pe ameliorarea calitatii vietii sexuale prin extinderea activitatii sexuale in afara locatiilor obisnuite, prin descoperirea preferintelor sexuale ale partenerului (partenerei), prin exercitii de atingere care faciliteaza placerea sexuala. Se poate si provoca voluntar o stare de disconfort pe plan sexual, cu scopul de a identifica procedurile care favorizeaza aceste situatie. Se solicita fiecarui membru al cuplului sa nu-si mai imagineze atractia in cadrul cuplului ca pe ceva magic care rezulta dintr-o "chimic indefinibila", ci mai degraba se vor face sugestii realiste si constructive pentru ameliorarea vietii sexuale.

Al treilea exercitiu vizeaza discutarea impactului problemei dorintei sexuale asupra gradului de incadrare in relatia de cuplu. Adesea, multi cred ca pierderea dorintei sexuale semnifica pierderea interesului pentru partener, o scadere a iubirii sau o relatie extraconjugala. Poate sa apara un climat de neincredere, ceea ce duce la agravarea situatiei. Este foarte important sa se clarifice aceste aspecte.

Al patrulea exercitiu consta in a solicita fiecarui membru al cuplului sa sugereze scenarii realiste privind noi activitati sexuale, pe care ar dori sa le experimenteze.

In fine, ultima strategie consta in stabilirea unor expectante mult mai realiste in privinta unor relatii sexuale de mai mica intensitate, cate pot duce la satisfactii optimale la cei doi parteneri.

Alte carti de acelasi autor

Introducere in hipnoterapia si in psihoterapia cognitiv-comportamentala a copilului si a adolescentului

Pagini: 218 / Pret: 43.00 lei
Cartea -Introducere in hipnoterapia si in psihoterapia cognitiv-comportamentala a copilului si a adolescentului, de psihiatrul si psihoterapeutul Viorel Lupu, prezinta metode si tehnici de hipnoterapie si de psihoterapie cognitiv-comportamentala aplicabile la copii si adolescenti. Strategiile de lucru sunt ilustrate cu studii de caz din practica clinica a autorului. Cazurile acopera o gama larga de probleme - enurezis, fobii, balbism, ticuri, atacuri de panica, joc patologic de noroc, dependenta de droguri.

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015