Editura: Trei
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 314
| |
Anul aparitiei: 2011
Editia originala: 1998
Editia originala aparuta in limba romana
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-973-707-488-1
|
Descrierea editorului
Despre constelatia Freud Adler Jung, cu psihologia lor abisala, nu s a scris la noi cu atata competenta…; lucrarea celebra a lui Ludwig Klages, Spiritul ca tagaduitor al sufletului, va fi cunoscuta abia prin relatarile de aici; asupra lui Nietzsche ca „precursor al psihologiei abisale" nu se scrisese inca defel…
De cateva ori in cursul lucrarii sale, autorul se refera, ca la un egal al clasicilor sau al cvasiclasicilor comentati, la Blaga, ajungand chiar pana la a socoti, in legatura cu problemele inconstientului, ca procesul de trezire a constiintei filosofice la reprezentantii orientarilor abisale isi atinge punctul culminant la Blaga cu a sa „noologie abisala”…
La fel va interesa, prin noutatea si siguranta interpretarii ei, incercarea intitulata „O superstitie a poporului roman in lumina etologiei". Folclorul si basmele noastre pot fi cercetate si altfel decat cu mijloacele etnografiei, mai ales in lumina ideilor veacului (inconstient colectiv, arhetip, psihologie abisala, simbolism), pe care un Mircea Eliade a stiut atat de bine sa le prefaca in instrumente de cunoastere si validare a culturilor folclorice. Autorul de fata, interpretand cu mijloace moderne o superstitie populara, reuseste sa gaseasca intelesuri in neintelesul folcloric.
Constantin Noica
 Vasile Dem. Zamfirescu Vasile Dem Zamfirescu (n. 28 octombrie 1941, Bucuresti) este psihanalist, filosof, profesor universitar, scriitor, editor, eseist si traducator. A urmat cursurile Facultatii de Filosofie, sectia Pedagogie, din cadrul Universitatii din Bucuresti, iar in 1975, la indemnul lui Constantin Noica, al carui discipol a fost aproape 20 de ani, a absolvit Facultatea de Filologie. In 1975, a sustinut doctoratul in filosofie cu tema -Etica si psihanaliza. In 1988, isi incepe practica in psihanaliza, iar in 1990 devine membru fondator al Societatii Romane de Psihanaliza. Din 1997, este membru al Asociatiei Psihanalitice Internationale. |
Pagini din carte
      
      
      
Cuprinsul cartii
De ce o a treia editie?
La editia a doua
Cuvant-inainte
Hemeneutica si traducere: literatura, filosofie, stiinte
I Spirit-suflet
Un topos uitat al filosofiei
Cugetul si iubirea
Conditia umana si ambivalenta afectiva
La Rouchefoucauld sau maladiile autoestimatiei
Friedrich Nietzsche – precursor al psihologiei adancurilor
Momente psihice in geneza valorii – contributii la o teorie a resentimentului
Filosofia culturii si psihanaliza la Lucian Blaga
II Natura si cultura
Etologie si cultura
O superstitie a poporului roman in lumina etologiei
Comentariu etologic la doua afirmatii ale lui Rousseau
Apriorismul eticii lui Kant intre filosofie si biologie
Definitiile omului si etologia
Antropologie negativa
Critica expresionista si critica etologica a orasului
Eros și Thanatos la Freud si Lorenz
Fragmente din carte
Un topos uitat al filosofiei
Tema privilegiata a filosofiei dintre cele doua razboaie mondiale, relatia spirit-suflet este astazi aproape uitata. Daca Antichitatea gandea distinct sufletul de spirit in cadrul triadei corp-suflet-spirit, Descartes e cel care, in zorii evului modern, inlocuind vechea triada cu o diada (corp-suflet), anuleaza si distinctia suflet-spirit. Romantismul o repune in atentie, pentru ca apoi filosofia vietii sa-i asigure dreptul de cetate in lumea teoreticului.
Dintre filosofii vietii, Ludwig Klages ramane definitiv asociat problemei Geist-Seele datorita monumentalei sale lucrari Spiritul ca adversar al sufletului, ale carei prime doua volume au fost publicate in 1929, iar cel de-al treilea, alcatuit din doua parti, in 1934. Contributia sa a retinut atentia si a dat nastere la discutii nu atat prin acceptiile pe care le conferea celor doi termeni, cat mai ales prin insistenta exclusiva asupra momentului opozitiei dintre spirit si suflet.
Pentru Klages, spiritul inseamna cuprindere (Erfassen), intelegere prin conceptualizare (Begreifen) si judecare (Urteilen), in timp ce sufletului ii revine ca proprietate definitorie trairea (Erleben) la nivel senzorial (Sinneseindruck) si afectiv (Gefuhl). Intr-o carte mai veche (1926) – Despre esenta constiintei -, Kalges invoca, pentru a face intuitiva deosebirea dintre spirit si suflet, cuvintele lui Heraclit din fragmentul 89: „Pentru oamenii treji, exista o singura lume, comuna tuturor; dar… in somn fiecare se indreapta spre propria lui lume.” Spiritul este tocmai aceasta lume comuna, caracteristica starii de veghe, pe cand sufletul este un domeniu al individualului, asemenea lumii visului.
Desigur, autorii care au tratat relatia spirit-suflet dau intelesuri neconcordante spiritului sau sufletului. Astfel, Eduard Spranger, definind spiritul ca „mediu al comuniunii” (Verstehbarkeit), vorbeste nu numai de o intercomunicare mijlocita de concept, dar si de una preconceptuala pur intuitive, pe care o intalnim la copii si chiar la animale. La aceasta, Nicolai Hartmann, care in volumul Problema existentei spirituale abordeaza si el raportul dintre suflet si spirit, obiecteaza ca asa cum nu ne este permis sa generalizam nivelurile inferioare ale existentei, tot asa nu le putem generaliza nici pe cele superioare, respective nivelul spiritual. Cu alte cuvinte, Spranger ar extinde nepermis sfera spiritului.
Dar dincolo de divergente se contureaza doua consensuri: a) distinctia spirit-suflet este indreptatita si rodnica din punct de vedere teoretic; b) spiritul apare ca acel „noi” din fiecare eu, intr-o formulare kantiana, drept ceea ce este universal comunicabil, iar sufletul, ca domeniul individualului, singularului, al necomunicabilului. Nu numai Klages si Spranger vad in spirit ceea ce este comun, iar in suflet singularul, dar si Hartmann afirma ca spiritul uneste, iar sufletul desparte.
Teza lui Klages, potrivit careia spiritul paraziteaza pe trupul principiului vital – sufletul, vlaguindu-l prin distrugerea imaginilor si simbolurilor, prin caracterul sau punctual care intrerupe fluxul continuu al devenirii, a trezit numeroase si firesti reactii critice, datorita unilateralitatii sale. Spranger, de pildă, afirma ca exista un suflet al comuniunii (eine verstehbare Seele) unde spiritul si sufletul coincid si coopereaza. Un ganditor mai putin cunoscut, cum este Kroh, pledeaza pentru ideea ca spiritul este floarea sufletului, nu adversarul sau, ca performanta spirituala majora este cu neputinta daca nu este alimentata de suflet.
De asemenea, Erich Rothacker, abordand relatia Geist-Seele din perspectiva creatiei, vede in spirit aparatorul, nu dusmanul vietii. Si chiar daca nu exclude nici momentul opozitiei dintre suflet si spirit, Rothacker il valorizeaza altfel decat Klages: creatia nu ar fi realizabila in absenta tensiunii dintre spirit si suflet. Chiar elevi ai lui Klages au simtit nevoia unor precizari si nuantari. Nu spiritul in genere este adversarul sufletului, al vietii, ci doar spiritul degenerat – acesta ar fi pentru ei gandul autentic al lui Klages.
Lecturile psihanalitice din prima sectiune a prezentului volum se plaseaza in cadrul problematicii relatiei spirit-suflet si incearca sa puna in lumina contributia psihologiei adancurilor in acest domeniu. Inainte de a vedea in ce consta ea, nu este lipsita de interes semnalarea unei situatii paradoxale: desi freudismul si directiile carora le-a dat nastere, cunoscute sub numele de psihologii abisale, releva noi dimensiuni ale relatiei spirit-suflet, ele au jucat, la inceput un rol deloc neglijabil in uitarea distinctiei filosofice pentru a carei acreditare Klages a depus atatea eforturi.
Faptul trebuie explicat nu atat prin formatia de medici a primilor psihanalisti, multi dintre ei fiind, ca si Freud, oameni de vasta cultura, ci mai ales prin dorinta lor de a rupe orice punti care i-ar fi putut lega de filosofie, de speculatie, pentru a putea afirma astfel mai deplin caracterul strict inductiv, pozitivitatea, stiintificitatea disciplinei lor. (...)
O importanta contributie a psihologiei adancurilor la problema Geist-Seele consta in descoperirea unui nou orizont spiritual – spiritul inconstient. Ideea apare inca la Freud, desi nu de la inceput, ci abia dupa 1920. Supraeul, instanta morala care se naste in prima copilarie din incorporarea cerintelor si interdictiilor exprimare de parinti, tine de domeniul inconstientului. Dar, intrucat la intemeietorul psihanalizei descoperirea spiritului inconstient nu a fost insotita de o constiinta filosofica clara, abia odata cu Jung imensul continent submers al inconstientului este explicit racordat la problema relatiilor spiritului cu sufletul.
Arhetipurile nu sunt altceva decat germeni spirituali inconstienti. Procesul acesta de trezire a constiintei filosofice la reprezentantii orientarilor abisale atinge punctul culminant in opera lui Lucian Blaga. Ultimul eseu din prima sectiune a cartii, intitulat „Filosofia culturii si psihanaliza la Lucian Blaga”, examineaza raportul ganditorului roman cu freudismul si psihologia analitica a lui Jung din perspectiva problemei Geist-Seele.
Spiritul inconstient nu epuizeaza insa cuprinsul inconstientului. El are intr-adevar o latura spirituala, dar sufletul ramane predominant in aceasta lume secreta. Si intrucat inconstientul nu este doar un muzeu al constiintei, ci un univers dinamic, actiunea sa asupra spiritului da continut unui nou capitol al relatiei suflet-spirit. Aici avem in vedere psihanaliza in sens restrans (freudismul) si psihologia individuala a lui Alfred Adler, pentru care sufletul inconstient isi pune pecetea asupra spiritului constient.
Alte carti de acelasi autor
 |
|
Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana
Pagini: 408 / Pret: 47.00 lei
In a patra editie a volumului -Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana, Vasile Dem. Zamfirescu prezinta psihologia inconstientului, cunostinte esentiale despre inconstient in functie principalele sale abordari - freudiana, adleriana, jungiana si contemporana. Cartea constituie o initiere in psihanaliza atat pentru cei ce doresc sa fie terapeuti, cat si pentru cei pasionati de domeniu. | |
 |
|
Filosofia inconstientului
Pagini: 544 / Pret: 56.00 lei
Vasile Dem. Zamfirescu isi propune in cartea -Filosofia inconstientului- sa analizeze conceptul de inconstient, pornind de la abordarea lui in istoria filosofiei in general si ajungand la teoria freudiana asupra inconstientului, extinzand analiza spre folosirea lui in alte domenii, cum ar fi literatura si diverse stiinte. O complexitate de sensuri si aplicari ale unui concept care continua sa evolueze intr-o dinamica permanenta. | | |
|
|
