Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana

Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana
de Vasile Dem. Zamfirescu

In a patra editie a volumului -Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana, Vasile Dem. Zamfirescu prezinta psihologia inconstientului, cunostinte esentiale despre inconstient in functie principalele sale abordari - freudiana, adleriana, jungiana si contemporana. Cartea constituie o initiere in psihanaliza atat pentru cei ce doresc sa fie terapeuti, cat si pentru cei pasionati de domeniu.

Editura: Trei
Colectia: Biblioteca de psihanaliza
Pagini: 408

Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2006
Editia originala aparuta in limba romana

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-973-707-699-1

Descrierea editorului

In 1990 a avut loc un eveniment decisiv, poate, pentru implantarea psihanalizei in Romania: studentii de atunci ai Facultatii de Filosofie, care ingloba si psihologia, sociologia, pedagogia, au impus introducerea psihanalizei in planul de invatamant. Printre cei nominalizati ca profesori pentru noua disciplina s-a numarat si autorul acestor randuri. Cursul pe care l-am sustinut incepand cu 1991 si-a propus sa ofere studentilor de la filosofie atat cunostintele de baza in psihanaliza, cat si semnificatia lor filosofica. Acest curs s-a transformat spre sfarsitul anilor 1990 in Filosofia inconstientului cu cele doua volume ale sale, publicate de Editura Trei.

Tot in 1991, am fost solicitat sa tin cursul de psihanaliza la Facultatea de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu. Conceput ca o "psihologie a inconstientului", acest curs si-a propus sa transmita cunostintele esentiale despre inconstient in principalele sale ipostaze: freudiana, adleriana, jungiana si contemporana. Devenit acum carte sub titlul Introducere in psihanaliza fruidiana si postfreudiana, numitul curs se adreseaza nu numai studentilor. Toti cei care doresc sa se initieze in psihanaliza il pot folosi.

Cand a constatat, pe baza identitatii structurale intre simptomul nevrotic, pe de o parte, si vis, act ratat, cuvant de spirit, produse culturale, pe de alta parte, ca intre „normal" si „patologic" exista doar o deosebire de grad, si nu una de natura, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a inconstientului.

Spre deosebire de psihologia constiintei, care studiaza fenomenele psihice constiente (sau accesibile in mod direct constiintei), psihologia inconstientului cerceteaza acele fenomene psihice accesibile constiintei doar indirect, prin intermediul interpretarii de tip psihanalitic. Descoperirea inconstientului psihic a revolutionat nu numai psihologia, ci si celelalte stiinte ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc.

Daca ar fi sa formulez in putine cuvinte si intr-un mod sugestiv esenta psihologiei inconstientului, as spune ca ea consta in ideea ca si oamenii sanatosi, nu numai nevroticii, au inconstient. Iar inconstientul oamenilor sanatosi are aceleasi continuturi ca si inconstientul nevroticilor. Diferenta e doar de grad.

Oricat ar parea de surprinzator, psihanaliza nu este, asa cum ne-am obisnuit sa o gandim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevarat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia si psihanaliza aplicata – se afla in relatii cronologice si logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitica. Teoretizarea experientei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cladit metapsihologia si psihanaliza aplicata. Structura de rezistenta a acestei cladiri multietajate o formeaza ideea de inconstient.

Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinzatoare la prima vedere, ca exista mai multe tipuri de arhetipuri, daca folosim drept criteriu definitia arhetipului cu care Jung opereaza de-a lungul intregii sale opere, si anume de pattern of behaviour, de forta interioara de ordinul instinctului, cu valente spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definitii si pe care le-am numit tipice descriu intr-adevar o experienta a speciei transmisa ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renasterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare si transmitere a unei experiente colective de ordin general, nu universal.

Vasile Dem. Zamfirescu

Vasile Dem. Zamfirescu

Vasile Dem Zamfirescu (n. 28 octombrie 1941, Bucuresti) este psihanalist, filosof, profesor universitar, scriitor, editor, eseist si traducator. A urmat cursurile Facultatii de Filosofie, sectia Pedagogie, din cadrul Universitatii din Bucuresti, iar in 1975, la indemnul lui Constantin Noica, al carui discipol a fost aproape 20 de ani, a absolvit Facultatea de Filologie. In 1975, a sustinut doctoratul in filosofie cu tema -Etica si psihanaliza. In 1988, isi incepe practica in psihanaliza, iar in 1990 devine membru fondator al Societatii Romane de Psihanaliza. Din 1997, este membru al Asociatiei Psihanalitice Internationale.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Cuvant inainte la editia a patra
Cuvant inainte la editia a doua
Cuvant inainte

I. Ce este psihanaliza?
1. O disciplina controversata
2. Psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconstient
2.1 Psihoterapia. Caracteristici generale
2.2 Psihopatologia psihanalitica
2.3 Psihanaliza ca psihologie a inconstientului
2.4 Metapsihologia
2.5 Psihanaliza aplicata

II. Elemente de istoria psihanalizei
1. Psihanaliza in Romania
1.1 Psihanaliza si comunism
2. Psihanaliza in Romania interbelica
3. Psihanaliza in Occident
4. Psihanaliza in Romania de dupa 1990

III. Conceptia psihanalitica despre raportul dintre sanatate si boala psihica
1. Cum a ajuns Freud la noua conceptie?
1.1 Structura si sensul simptomului
1.2 Structura si sensul visului
1.3 Structura si sensul actului ratat
2. Reactia istorica la inovatia freudiana
3. Continuatorii lui Freud
4. Semnificatia conceptiei psihanalitice pentru teoria cunoasterii
5. „Vindecarea" in psihanaliza

IV. Psihanaliza ca psihologie a inconstientului
1. Ideea si conceptul de inconstient inainte de Freud
2. Contributia lui Freud

3. Principalele manifestari ale inconstientului: ACTUL RATAT
3.1 Conditiile de existenta ale actului ratat
3.2 Teorii explicative prefreudiene
3.2.1 Teoriile fiziologice si psihofiziologice
3.2.2 Teoriile fonetice
3.2.3 Opinia comuna
3.3 Clasificarea actelor ratate
3.4 Semnificatia actului ratat pentru psihoterapia psihanalitica

4. Principalele manifestari ale inconstientului: VISUL
4.1 Preambul
4.2 Teorii prefreudiene despre vis
4.2.1 Teoriile somatice
4.2.2 Teoriile populare si romantice
4.3 Conceptia freudiana asupra visului
4.3.1 Continut manifest si continut latent
4.3.2 Travaliul visului si interpretarea
4.3.3 Visul despre injectia facuta Irmei — primul vis interpretat psihanalitic
4.3.4 Dorinta in vis
4.3.5 Dificultati ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorinte
4.3.6 Clasificarea viselor in functie de raportul dintre continutul manifest si continutul latent
4.3.7 Travaliul visului
4.3.8 Functia visului: dorinta si cenzura
4.4 Interpretarea visului la Freud si dupa Freud
4.5 Aplicarea tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale

5. Principalele manifestari ale inconstientului: SIMPTOMUL NEVROTIC
5.1 Sensul simptomului nevrotic
5.2 Inhibitiile sexualitatii: impotenta si frigiditatea
5.3 Angoasa si fobia
5.4 Conversia
5.5 Obsesiile si compulsiile
5.6 Complexul Oedip in literatura
5.7 Alte conflicte nevrotice
5.7.1 Conflicte legate de agresivitate
5.7.2 Conflicte legate de individuatie
5.8. Nevroza si conditia umana

6. Principalele manifestari ale inconstientului: TRANSFERUL
6.1. Istoric: paradigma clasica
6.2 Ratiuni istorice ale paradigmei clasice
6.3 De ce transferam?
6.4 Transfer si sugestie
6.5 Paradigma intersubiectiva a transferului
6.6 Transfer si alianta terapeutica
6.7 Interpretarea transferului

7. Principalele manifestari ale inconstientului: CONTRATRANSFERUL
7.1 Scurta poveste a contratransferului
7.2 Conceptii despre contratransfer
7.3 Transferul psihanalistului
7.4 Contratransferul ca identificare proiectiva
7.5 Tipurile de contratransfer
7.6 Rezistenta la contratransfer
7.7 Supervizarea si supervizarea interna

8. Principalele manifestari ale inconstientului: CUVANTUL DE SPIRIT
8.1 Concizie si condensare
8.2 Erori de logica si deplasare
8.3 Reprezentarea prin contrariu in cuvantul de spirit
8.4 Utilizarea nonsensului
8.5 Tendintele cuvantului de spirit
8.5.1 Clasificarea cuvintelor de spirit cu tendinta
8.5.2 Cuvantul de spirit cu tendinta agresiva
8.5.3 Placerea estetica in cazul cuvantului de spirit
8.6 Comparatie intre vis si cuvant de spirit

V. Inconstientul si sexualitatea infantila
1. Conceptia comuna despre sexualitate
2. Conceptia psihanalitica asupra sexualitatii umane
3. Semnificatia conceptiei freudiene
4. Stadiile sexualitatii infantile
4.1 Perspective contemporane
5. Sursele teoriei freudiene
5.1 Teoriile infantile despre sexualitate
6. Implicatii antropologice ale teoriei despre sexualitatea infantila
6.1 Cultura si represiune instinctuala 255

VI. Inconstientul si agresivitatea distructiva
1. Agresivitatea distructiva ca instinct al mortii
1.1 Excurs despre „pansexualism"
1.2 Filosofie si „nefilosofie" la Freud
1.3 Thanatos si Eros
2. Modificari ale teoriei
3. Agresivitatea in psihanaliza postfreudiana
4. Instinctul mortii din perspectiva etologiei
4.1 Excurs despre etologie

VII. Inconstientul si structura psihicului
1. Cea de-a doua teorie despre psihic
1.1 Sexul — instanta pulsionala a psihicului
1.2 Eul — instanta de comanda si control a psihicului
1.3 Supraeul sau „inconstientul de sus"
1.3.1 Morala inconstienta si morala constienta
2. Mijloacele de aparare ale Eului
2.1 Utilizarea mijloacelor de aparare impotriva pulsiunilor
2.2 Cateva mijloace de aparare
2.2.1 Rationalizarea
2.2.2 Refularea
2.2.3 Regresia
2.2.4 Formatiunea reactionala
2.2.5 Identificarea cu agresorul
2.2.6 Proiectia
2.2.7 Un exemplu integrator

VIII. Prima desexualizare a inconstientului sau psihanaliza lui Alfred Adler
1. Teoria autoestimatiei
1.1 Compensare, supracompensare, pseudocompensare
1.1.1 Clasificarea compensarilor
1.1.2 Protestul viril
1.1.3 Contraidealul
1.1.4 Resentimentul
1.1.4.1 Termeni si descriere esentiala
1.1.4.2 Psihologia resentimentului
1.1.4.3 Sociologia resentimentului
1.1.4.4 Valorizarea produselor culturale ale resentimentului

IX. A doua desexualizare a inconstientului sau psihanaliza lui Carl Gustav Jung
1. Inconstient personal si inconstient colectiv
2. Ce sunt si cum se formeaza arhetipurile?
2.1 Dificultati teoretice
2.2 Formarea arhetipurilor nu poate fi explicata
2.3 Precursori 381
3. Principii si metode pentru cunoasterea inconstientului colectiv
4. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor
4.1 Psihoza
4.2 Psihoterapia
4.3 Religia
4.4 Alchimia
4.5 Stiintele naturii
5. Cateva arhetipuri
5.1 Arhetipuri tipice
5.2 Arhetipuri atipice sau „existentiale"
5.3 Arhetipuri neincadrabile
6. Disputa dintre Jung si Freud pe tema simbolului

X. Desexualizarea inconstientului in psihanaliza contemporana
1. Doua modalitati de imbinare
1.1 Excurs despre Kohut
1.1.1 Biografie si psihologie
1.1.2 Psihanaliza tulburarilor narcisice de personalitate
1.1.3 De la transferul narcisic la etapele dezvoltarii narcisismului
1.1.4 Exemplificare clinica
1.1.5 Transferul-oglinda
1.1.6 Ilustrare clinica
1.1.7 Consideratii de tehnica
1.1.8 Beneficii ale psihanalizei personalitatilor narcisice
1.1.9 In loc de concluzii, intrebari
1.2 Renuntarea la teoria pulsiunilor

Fragmente din carte

Psihanaliza este prima si cea mai importanta forma de psihoterapie cunoscuta de cultura europeana. Ea este „inventata” de Freud, care se pregatise cu toata seriozitatea pentru a deveni neurolog si care obtinuse rezultate notabile in neurologia de laborator, intr-o perioada cand psihiatria considera ca orice disfunctie psihica, inclusiv nevroza, are un substrat organic, de ordin cerebral. La inceput impreuna cu Joseph Breuer, prietenul si mentorul sau pentru un timp, apoi singur, Freud a invatat de la pacientele sale isterice ca prin mijloace strict psihice se poate actiona asupra simptomelor in sensul vindecarii (disparitia simptomelor). Ca „metoda cathartica”, psihanaliza isi propunea, utilizand mai intai hipnoza si apoi asociatia libera, sa dezgroape evenimentul traumatic si sa elibereze afectul blocat impreuna cu acesta, ceea ce nu de putine ori conducea la disparitia simptomelor.

Treptat, psihanaliza se desprinde de aceasta optica medicala, centrata pe simptom, transformandu-se dintr-o hermeneutica a simptomului intr-o hermeneutica a fundamentelor personalitatii, ceea ce echivaleaza cu o deplasare a interesului de la terapie la profilaxie. Nu atat disparitia simptomelor preocupa psihanaliza matura, ci conflictele psihice structurale generatoare de diverse simptome punctuale. Daca dizolvarea unui simptom prin dezvaluirea cauzelor sale inconstiente directe nu exclude aparitia unui alt simptom, analiza confliectelor de baza ale nevrozei, cum ar fi conflictul oedipian, face putin probabila aparitia altor simptome de tip nevrotic.

Exemplu:
Daca pacienta despre care vorbeste Freud in studiul „Predispozitia la nevroza obsesionala” ar fi beneficiat, dupa prima manifestare a nevrozei sale (isterie de angoasa), de un tratament psihanalitic adecvat, ea nu ar fi schimbat aceasta forma pe o alta mai grava (nevroza obsesionala). Analiza initiala nu s-ar fi limitat la fixatia oedipiana care a produs nevroza de angoasa, ci ar fi cuprins si fixatia mai veche din faza pregenitala (sadic-anala) cauzatoare a nevrozei obsesionale.

Psihanaliza este o psihoterapie cauzala, fie ca abordeaza simptomul, ca in face inceputurilor („Studii asupra isteriei”), fie ca abordeaza fundamentele personalitatii, ca in faza matura.

Disparitia simptomelor, care-l preocupa pe Freud la inceput, nu se realiza prin actiunea psihica asupra simptomelor, ca in cazul abordarii prin sugestie hipnotica, ci prin constientizarea „traumei infantile”, care se afla la baza simptomului. „Vindecarea” ca maturizare psihica, presupunand interesul pentru conflictele fundamentale ale personalitatii, caracteristica pentru psihanaliza matura, se realizeaza prin constientizarea si depasirea respectivelor conflicte, care se manifesta ca disfunctii psihice (trecute, prezente si viitoare).

Ca o consecinta directa a orientarii cauzale a psihanalizri ca psihoterapie, trebuie mentionat caracterul nondirectiv. Psihanalistul nu urmareste sa modifice comportamentul analizantului sau orientandu-l intr-o anumita directive prin sugestie sau recomandari directe, utilizand ascendentul psihic pe care-l are fata de acesta. O asemenea modificare de comportament produsa prin influenta psihoterapeutului risca sa fie pasagera, adica sa dureze doar atata timp cat aceasta influenta se exercita, ceea ce presupune instituirea unei relatii de dependenta fata de terapeut.

Din punct de vedere psihanalitic, un comportament poate fi modificat durabil doar prin accesul la motivatia sa profunda (inconstienta), prin constientizarea sa, motivatie care se dovedeste de cele mai multe ori anacronica (neadaptata) personalitatii adulte. Doar extinderea Eului constient prin includerea motivatiilor incontiente datand din perioadele timpurii ale formarii personalitatii asigura, intr-o prima faza a psihanalizei, un control mai bun asupra comportamentului, pentru ca in faza terminala si in cea care urmeaza incheierii terapiei sa se instaleze modificari durabile ale comportamentului.

Alte carti de acelasi autor

Intre logica inimii si logica mintii

Pagini: 314 / Pret: 32.00 lei
Daca exista intr-adevar o logica a inimii, cum gandea Pascal, atunci ambivalenta afectiva este unul dintre capitolele sale importante. Vechii moralisti au inregistrat fenomenul cu mult inainte de aparitia psihanalizei, dar formularile lor devin pe deplin transparente si se imbogatesc cu sensuri noi abia intr-o lectura psihanalitica, sustine Vasile Dem. Zamfirescu.

Filosofia inconstientului

Pagini: 544 / Pret: 56.00 lei
Vasile Dem. Zamfirescu isi propune in cartea -Filosofia inconstientului- sa analizeze conceptul de inconstient, pornind de la abordarea lui in istoria filosofiei in general si ajungand la teoria freudiana asupra inconstientului, extinzand analiza spre folosirea lui in alte domenii, cum ar fi literatura si diverse stiinte. O complexitate de sensuri si aplicari ale unui concept care continua sa evolueze intr-o dinamica permanenta.

De la filosofie la psihanaliza si retur

Pagini: 160 / Pret: 39.00 lei

In cautarea sinelui. De la filosofie la psihanaliza in comunism

Pagini: 496 / Pret: 39.00 lei

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015